1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Cum va arăta succesorul Protocolului de la Kyoto?

Dacă şefii de stat şi de guvern din întreaga lume ar fi o echipă de fotbal, atunci discuţiile privind protecţia mediului din cadrul Adunării Generale a ONU ar putea fi considerate ca talk-show inaintea unui mare meci.

În fapt, aceste discuţii nu fac decât să pregătească reuniunea la vârf de la Kopenhaga

În fapt, aceste discuţii nu fac decât să pregătească reuniunea la vârf de la Kopenhaga

Şeful secretariatului ecologic al Naţiunilor Unite, Yvo de Boer a fost dezamăgit de rezultatul ultimei runde de negocieri inoficiale, care s-au desfăşurat la Bonn în luna august. Tratativele privind un nou acord internaţional privind protecţia mediului, succesor al Protocolului de la Kyoto, stagnează.

Ţările sărace sunt primele care suferă de pe urma încălzirii globale

Ţările sărace sunt primele care suferă de pe urma încălzirii globale

La Adunarea Gernerală a ONU de la New York urmează a se discuta din nou problemele încălzirii globale. "În calea unui nou tratat stau două mari piedici. Pe de o parte trebuie clarificat în ce fel doresc statele industrializate să preia rolul de lider în eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, trebuie puse la dispoziţie resurse financiare suficiente şi plauzibile pentru susţinerea proiectelor de protecţie a mediului, în aşa fel încât ţările sărace să fie dispuse să participe la eforturile depuse de statele industrializate", a declarat şeful programului ecologic al Naţiunilor Unite, Achim Steiner.

Noul tratat prevede în primul rând transferul de resurse financiare şi tehnologice din partea statelor industrializate către ţările în curs de dezvoltare. Transferul este necesar, pentru că ţările sărace nu au mijloacele de a susţine proiectele ample şi costisitoare de protecţie a mediului. În al doilea rând, deşi sunt de obicei tocmai acele ţări care nu au contribuit la poluarea mediului, statele slab dezvoltate sunt primele care suferă de pe urma distrugerii mediului şi a încălzirii globale, fenomene ce par să genereze tot mai frecvente calamităţi naturale.

SUA, Germania şi Franţa vor să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80% până în anul 2050

SUA, Germania şi Franţa vor să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80% până în anul 2050

Statele membre ONU au căzut între timp de acord asupra unui obiectiv pe termen lung: reducerea încălzirii globale la cel mult două grade peste media actuală. Însă acest obiectiv nu este suficient pentru încheierea unui tratat, consideră Yvo de Boer: "Chiar dacă reuşim să restrângem încălzirea globală la sub două grade Celsius comparativ cu temperaturile medii actuale, tot vom fi confruntaţi cu catastrofe naturale de proporţii. Trebuie să reducem semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră şi să ajutăm ţările sărace să se adapteze efectelor negative ale încălzirii globale. Ca urmare, la negocierile de la Kopenhaga nu vom discuta doar despre cele două grade, ci şi despre responsabilităţile financiare."

Cele mai mari 500 concerne internaţionale au solicitat din partea clasei politice o decizie clară la finele negocierilor de la Kopenhaga, mai ales în vederea fixării volumul de investiţii necesar atingerii obiectivelor vizate de noul tratat. Poate că solicitările venite din sfera economică vor da un nou impuls dezbaterilor politice, ţinând cont de faptul că atât condiţiile tehnice cât şi posibilităţile financiare nu mai sunt o piedică pentru firmele din întreaga lume, consideră şeful programului ecologic al ONU, Achim Steiner.

Autori: Helle Jeppesen/ Maria Pascu
Redactor: Petre M. Iancu