Cum sunt păzite averile românilor?

Neglijenţă

Banii sunt mai preţioşi în perioadele de criză şi poftele tâlharilor cresc pe măsura reducerilor salariale. Comisarul Aurel Catrinoiu, şeful Serviciului Sisteme de Securitate din Inspectoratul General al Poliţiei, confirmă că în România „au crescut furturile, inclusiv faptele de tâlhărie rapide, din societăţile care operează preponderent cu numerar: bănci şi case de schimb valutar. E îmbucurător faptul că nu avem victime pe acest segment şi practic violenţa nu este aşa de ridicată”.

Cum se face că băncile şi casele de schimb valutar, instituţii care ar trebui (în mod normal) să fie cele mai securizate şi bine păzite, au devenit victime ale hoţilor? Comisarul Aurel Catrinoiu are explicaţia: „Persistă neglijenţa personalului sau instruirea superficială şi multe dintre faptele comise s-au produs pe fondul unor neglijenţe. În momentul producerii erau cu valorile pe birou, numărau banii în condiţii neglijente. Sau procedura de transfer, de păstrare, se făcea inclusiv cu încălcarea normelor. Cu toate că norme există, ele nu sunt respectate în totalitate".

Cerinţe permisive

Expertul în securitate Gabriel Sotirescu, preşedinte al Secţiei Europene a Absolvenţilor Academiei FBI, remarcă evidenţa: „Vedem cu ochii noştri, mergând pe stradă, că cei mai mulţi dintre paznici sunt, cel puţin aparent, total nepregătiţi. Este nevoie de o uniformizare la nivel naţional a standardelor furnizorilor de securitate. Degeaba ai un paznic dacă acela este paznic doar cu numele".

Vina nu este doar a angajatorilor şi a beneficiarilor, ci şi a unui „cadrul legal permisiv. Nu se instituie obligativitatea unor cerinţe de aptitudini fizice", spune comisarul Aurel Catrinoiu. „Practic, cerinţele se rezumă la lipsa antecedentelor penale, la îndeplinirea cerinţelor medicale şi la o pregătire profesională. Aceasta din urmă se realizează însă destul de formal. Este un cerc vicios: pentru calitate evident că trebuie să plăteşti mai mult. Beneficiarii, şi asta cred că are din nou legătură cu criza, au încercat să reducă cheltuielile şi, neputând plăti foarte bine, apar repercursiunile asupra calităţii angajaţilor. Nu poţi să angajezi decât ce îţi permiţi să plăteşti".

Îngrijorarea comisarului Catrinoiu e molipsitoare şi creşte şi mai mult consecutiv următoarei afirmaţii: „Se spune că în perioada de criză costurile cu securitatea trebuie să crească. La noi se întâmplă invers. Inclusiv unităţi care dispun de potenţial financiar au început să renunţe la diverse servicii sau caută soluţii mai puţin costisitoare".

Cine mai stă de şase?

Să punem aşadar mâna pe furci atunci când hoţul ne dă târcoale? Expertul confirmă de astă dată: „Nouă ni se pare ciudat, având în vedere timpurile pe care le-am trăit, să dăm un telefon la poliţie sau la firma de pază atunci când vedem pe scara blocului un tip care nu are ce căuta acolo. Ne facem că nu vedem şi cu asta basta. Dar este interesul meu atunci când văd pe strada mea un tip ciudat, să pun mâna pe telefon şi să anunţ".

E limpede: data viitoare când îl vom întâlni pe unul dintre acei blajini care ne păzesc banii ar trebui să-i spunem: „bătrâne, mergi matale la umbră, că ţin eu de şase”.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Alexandra Sora