1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Cum se scrie istoria?

Prin note luate în cursul unor negocieri secrete. Acum 20 de ani Cortina de Fier începea să se destrame graţie deciziei Ungariei de a permite unor turişti est-germani să părăsească paradisul comunist către Austria.

default

Fuga din comunism

Liderii Ungariei, Nemeth şi Horn, se deplasaseră în taină la Bonn spre a trata această chestiune cu omologii lor germani. Pentru guvernul de la Budapesta, ridicarea Cortinei implica riscul ca Rusia să-şi oprească livrările de energie şi să-i boicoteze economic pe maghiari. "Ne ajutaţi în acest caz?", I-au întrebat ei pe cancelarul Helmut Kohl. "Puteţi să vă bizuiţi pe noi", le-au răspuns oficialii germani. Die Welt de la Berlin abordează norocul nesperat al germanilor, care au declanşat acum 70 de ani cel de-al război mondial, au avut, un deceniu mai târziu, fericirea de a vedea înfiinţată, cu ajutor occidental, Republica Federală şi de a asista, după alţi 40 de ani, la demolarea zidului Berlinului şi reunificarea ţării.

În materie de diplomaţie secretă Republica Federală dispune de o lungă tradiţie. Sueddeutsche Zeitung se arată uimit de modul în care preşedintele egiptean Mubarak a divulgat la televiziunea americană informaţii confidenţiale privind negocierile secrete indirecte dintre Israel şi gruparea teroristă palestiniană Hamas. Tratativele privind eliberarea lui Gilad Shalit, un tânăr evreu răpit de Hamas în Israel acum 3 ani, fuseseră mediate de egipteni şi de germani.

Potrivit lui Mubarak, discuţiile se încheiaseră cu succes, iar Shalit urma să fie pus în libertate în schimbul eliberării de către israelieni a sute de terorişti capturaţi şi condamnaţi la închisoare, inclusiv pentru crime, când s-a produs o intervenţie externă care a oprit transpunerea acordului convenit.

Acelaşi ziar evocă avatarurile navei finlandeze Arctic Sea, al cărei echipaj rusesc ar fi devenit, potrivit oficialilor de la Moscova, victima unei piraterii executate de către nişte indivizi din Republicile Baltice, precum şi din Rusia. Enigma persistă întrucât, după cum scrie ziarul, observatorii presupun că vasul unui armator finlandez a dispărut timp de trei săptămâni, pentru că transporta droguri, arme sau chiar material nuclear, iar membrii echipajului ar putea să fi fost complici la deturnarea navei.

În context Frankfurter Rundschau remarcă faptul că "Rusia e prima ţară din istorie care dislocă submarine pentru a depista o navă capturată de piraţi". Căutarea ei pare să nu fi avut loc defel, mai scrie ziarul, care se întreabă "de ce oare democraţiile occidentale, NATO şi UE au admis să participe săptămâni în şir la acest joc" de-a v-aţi ascunselea.

În fine, o serie de comentatori abordează două campanii electorale. Cea afgană, care se încheie prin scrutinul de joi, fiind umbrită de terorismul talibanilor şi de ameninţările şi de rachetele lansate de islamişti asupra palatului prezidenţial de la Kabul, precum şi cea din Germania. Aceasta din urmă e dominată pe moment de aprinse dezbateri privind utilizarea în scopuri personale a maşinii de serviciu de către titulara social-democrată a Ministerului german al Sănătăţii. Sueddeutsche Zeitung consideră că Ulla Schmdit ar fi adus "prejudicii campaniei electorale a ministrului de externe Frank-Walter Steinmeier", care candidează pentru social-democraţi la funcţia executivă supremă.

Totuşi observatorii conced că ministrul sănătăţii, care şi-a luat automobilul blindat şi şoferul în concediul de odihnă din Spania, n-a încălcat directivele în vigoare, ci s-a făcut vinovat doar de stângăcie şi lipsă de promptitudine în a prezenta toate faptele şi a replica acuzelor de imoralitate. Deşi aflat de cealaltă parte a baricadei politice, ziarul conservator Die Welt îi ia, pe bună dreptate, apărarea. Ziarul berlinez subliniază că, în fond, ministrul sănătăţii s-a comportat la fel ca şi colegii din guvern şi că, în genere, se exagerează masiv conferindu-se proporţii nemeritate eventualei incorectitudini a Ullei Schmidt. Potrivit ziarului, exagerările cu pricina nu fac decât să dea apă la moară celor ce dispreţuiesc democraţia.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Vlad Mixich