1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Cum se pot corela pacea şi dreptatea?

În cursul acestei săptămâni se desfăşoară la Nürnberg o conferinţă cu tema „Pace şi dreptate”, organizată de guvernul german împreună cu guvernele Finlandei şi Iordaniei.

Conferinţa se desfăşoară într-o sală de tribunal încărcată de istorie

Conferinţa se desfăşoară într-o sală de tribunal încărcată de istorie

Pace şi dreptate – aceste noţiuni par a fi nedespărţite una de cealaltă. Alături de grija pentru securitatea celor implicaţi într-o situaţie de criză, aceste două noţiuni sunt premisele rezolvării unui conflict.

„Plecăm de obicei de la mottoul „statul de drept” este prioritar. Desigur că acest motto este fundamentul convingerii că doar respectarea drepturilor omului şi a instituţiilor statului poate oferi cetăţenilor liberatea de a se dezvolta. Doar în zonele în care drepturile omului nu sunt încălcate se poate instaura încrederea necesară pentru a se rezolva conflictele dintre etnii”, spune ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier.

Şeful diplomaţiei germane a rostit aceste cuvinte în deschidera conferinţei „Pace şi dreptate”, care se desfăşoară într-un loc de importanţă istorică – sala de judecată în care a avut loc procesul de la Nürnberg. Procurorul şef al Curţii Internaţionale de Justiţie pentru criminali de război, Luis Moreno-Ocampo, a subliniat şi el semnificaţia simbolică a sălii de judecată.

„Cu 60 de ani în urmă, în timpul procesului de la Nürnberg am fost obligaţi pentru întâia oară în istorie, să aducem criminali de război în faţa Tribunalului Internaţional. Procesul de la Nürnberg a indicat drumul de parcurs, dar comunitatea internaţională a omis multă vreme să aplice soluţia optimă găsită atunci şi să edifice instituţii permenente”, a declarat Moreno-Ocampo.

Abia prin procesele internaţionale intentate după crimele comise în Bosnia şi genocidele din Ruanda s-a repornit pe drumul deschis la Nürnberg până când în cele din urmă, a fost instaurat Curtea Internaţională de Justiţie pentru urmărirea criminalilor de război, a mai precizat Moreno-Ocampo.

Nici în aceste condiţii însă, pacea şi dreptatea nu merg întotdeauna mână în mână, deoarece adeseori – în cadrul negocierilor de pace – trebuie încheiate compromisuri şi aprobate amnistii, care nu sunt mereu îndreptăţite.

Dar un „accord rău” e mai bun decât nici unul, spun negociatorii Curţii Internaţionale. În multe cazuri, pacea poate fi obţinută doar prin amnistii şi mici înţelegeri în vreme ce a face dreptate victimilor implică tocmai contrariul: urmărirea penală şi pedepsirea ciminalilor.

„Cred că amnistia este un punct important în negocierile de pace. Oriunde se încheie pacea există reglementări care oferă refugiaţilor dreptul de a reveni în ţara lor. Dar pentru se putea repatria, ei au nevoie de siguranţa că nu vor fi imediat urmăriţi de justiţie”, explică fostul comisar al Naţiunilor Unite, Sadako Ogata.

Cu toate acestea, ea ţine să sublinieze că, de regulă majoritatea criminalilor de război nu sunt puşi sub urmărire imediat, dar – după ce situaţia din ţara respectivă se stabilizează – se trece de obicei la traducerea lor în justiţie de către autorităţile naţionale.

Participanţii la conferinţa de la Nürnberg sunt cu toţii de acord, că pacea şi dreptatea sunt în principiu nedespărţite, însă este dificil de a se concerta cele două valori în situaţii concrete de criză.

  • Data 26.06.2007
  • Autoare/Autor Julia Bernstorf / Maria Pascu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B8JA
  • Data 26.06.2007
  • Autoare/Autor Julia Bernstorf / Maria Pascu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B8JA