Cum se finanţează terorismul

Loviţi sursele de finanţare - interziceţi comerţul cu fildeş! Aceasta părea o reuşită în lupta contra terorismului când, în 2013, a devenit cunoscut că organizaţia teroristă Al-Shabab din Somalia se finanţează în mare parte din comerţul ilegal cu fildeş. Concluzia era la îndemână. Se împiedică acest comerţ şi problema jihadistă este măcar parţial rezolvată. Astfel, şefa Departamentului de Stat de la Washington, Hillary Clinton la acea vreme, a declarat că lupta împotriva traficului cu fildeş este parte integrantă a luptei împotriva terorismului. Abia mai târziu a devenit clar că pe această cale se poate combate numai organizaţia Al-Shabab, alte reţele cum ar fi Al-Qaida sau Statul Islamic din Irak şi Siria fiind imune la la astfel de măsuri. Acolo unde nu trăiesc elefanţi comerţul cu fildeş nu joacă niciun rol.

Cu toate acestea, anecdota de mai sus este grăitoare pentru lupta contra terorismului şi împotriva surselor de finanţare care fac posibil fenomenul terorist. Prima învăţătură care se poate desprinde de aici este aceea că organizaţiile teroriste se cuibăresc în structurile economice ale regiunilor în care operează. Shabab vinde fildeş din estul Africii, talibanii produc şi fac trafic de opiu iar Statul Islamic din Irak vindea petrol atâta vreme cât a controlat zăcămintele din regiune. Pentru organizaţiile teroriste care operează în vestul Africii comerţul cu diamante este important.

"Un canion în sistemul financiar internaţional"

Până acum statele occidentale au încercat mai ales să îngheţe canalele de transfer al banilor, folosite de organizaţiile teroriste. Dar eforturile lor au fost doar parţial încununate de succes, după cum scrie expertul în materie de terorism Peter Neumann în revista Foreign Affairs, care apare la New York. Şi nu e de mirare, fiindcă legăturile unor persoane private cu organizaţii teroriste sunt foarte greu de depistat. În plus, adesea conturile sunt deschise pe numele unor intermediari, adesea de rang inferior, iar băncile şi autorităţile nu ştiu că aceştia sunt terorişti.

În plus, este imposibil pentru bănci să verifice toate tranzacţiile pentru a vedea dacă nu cumva au un substrat terorist. De asemenea, mare parte din banii teroriştilor nu circulă prin sistemul financiar internaţional. Preferat de jihadişti este sistemul Hawwala foarte popular în numeroase state arabe, sistem care permite transferul de bani prin intermediari de încredere. Se spune că Bin Laden ar fi declarat cândva că jihadiştii trebuie să folosească fisurile existente în sistemul financiar internaţional. "Or, sistemul Hawwala nu este o fisură ci un adevărat canion", ar fi adăugat şeful Al-Qaida.

Aşa stând lucrurile, Neumann susţine că sursele de finanţare ale teroriştilor trebuie îngheţate cu ajutorul unor metode cu totul diferite. Pentru populaţie trebuie să devină tot mai puţin profitabilă practicarea unor afaceri criminale care sunt şi baza afacerilor derulate de terorişti. "Stimularea dezvoltării, îmbunătăţirea administraţiei locale, combaterea corupţiei - toate acestea vor fi în viitor mai importante decât eforturile de împiedicare a accesului teroriştilor la sistemul financiar internaţional", a scris expertul pentru Foreign Affairs.

Integraţi în economiile la nivel local

Comerţul cu fildeş derulat de miliţiile Shabab demonstrează un alt principiu de funcţionare a economiei teroriste: dacă o organizaţie teroristă controlează un teritoriu, încasările sale cresc. Cel mai bine se poate constata asta în cazul Statului Islamic. De la finele anului 2013 acesta a controlat arii tot mai extinse din teritoriile Siriei şi Irakului. Şi dacă în 2013 SI dispunea de 500 de milioane de dolari, un an mai târziu averea sa crescuse la 1,9 miliarde de dolari.

În decursul acelui an SI a ajuns să controleze un teritoriu în care locuiau şase până la opt milioane de oameni. Acolo SI a putut nestingherit să-şi însuşească tot ce a găsit în seifurile băncilor şi să-şi însuşească averea minorităţilor şi refugiaţilor. Pe de altă parte a putut să colecteze şi taxe şi impozite şi să încaseze amenzi. Toate acestea, împreună cu încasările din vânzarea petrolului şi cu donaţiile oferite de magnaţi din Peninsula Arabă au făcut ca fondurile din vistieria SI să sporească razant. Dar la fel de repede s-au şi evaporat după recucerirea teritoriilor de către armatele arabe şi occidentale. În 2016, SI nu mai dispunea decât de un miliard de dolari.

Lansarea în spaţiul virtual

Între timp, organizaţiile teroriste au descoperit că pot câştiga bani şi în mediul online. În august 2017, servicii de securitate americane au descoperit o reţea financiară la nivel global, prin care o grupare a SI colecta bani pentru jihad din SUA. Printr-un cont falsificat pe eBay, un cetăţean american strânsese în acest scop 9000 de dolari. Cu o parte din sumă a cumpărat un laptop, un I-Phone şi alte echipamente digitale care îl ajutau să-şi camufleze comunicarea cu alţi membri ai SI din străinătate.

Joseph Fitsanakisn, expert în materie de securitate în cadrul Coastal Carolina University a evidenţiat că organizaţiile teroriste au învăţat între timp să folosească criptovalutele şi aşa-numitul darknet şi să dezvolte mijloace creative pentru a obţine bani. "Teroriştii vând muzică copiată ilegal din internet, filme şi jocuri video. În plus, fac comerţ cu producte de firmă falsificate cum ar fi îmbrăcămintea, articole electronice şi farmaceutice. De asemenea fac comerţ cu bilete de intrare falsificate la competiţii sportive de prim rang şi la concerte", a declarat expertul.

Kersten Knipp