1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Cum moldovenii ratează piața europeană

Produsele "Made in Moldova" nu au reușit să cucerească piața europeană, iar "colacul de salvare" și fondurile UE n-au prea fost de folos.

Septembrie 2014 a adus noi speranțe producătorilor moldoveni. Intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană le-a deschis calea spre o nouă piață, dar și spre un nou nivel de dezvoltare, standarde și competiție. Chiar dacă au fost constrânși de embargoul rusesc, producătorii moldoveni nu au reușit să valorifice cotele de export în UE, cifra ridicându-se la doar 30%. De ce totuși produsele „Made in Moldova” nu au reușit să cucerească piața europeană, iar ”colacul de salvare” și fondurile UE n-au fost de folos?

Corupția sufocă afacerile cu struguri și mere

Toamna este cea mai rodnică și mai așteptată perioadă a anului. Agricultorii își strâng recolta, sperând la un profit maxim. În perioada sovietică, Republica Moldova era numită "grădina Uniunii", deoarece avea o capacitate enormă de producere a fructelor și legumelor, care era exportată de la Riga la Vladivostok. De exemplu, vinul din Moldova și Georgia acoperea în proporție de 80% necesarul pieței sovietice. Această tradiția s-a păstrat și după proclamarea independenței RM, iar Federația Rusă nu a ezitat să o folosească ca instrument de luptă cu Chișinăul, impunând repetate embargouri la produsele agricole pentru a tempera avântul de integrare în UE.

Embargou la vin, fructe, iar mai apoi și la carne, ar fi fost foarte dure pentru producătorii moldoveni. Dacă oficialii de la Bruxelles nu decideau să semneze și apoi să parafeze Acordul de Asociere cu RM-UE, care prevedea și crearea unei zone de liber schimb între părți prin aprobarea unor cote de export. Dar, se pare că acel "colac de salvare" european nu a ajutat semnificativ.

L-am întâlnit pe Ion Bivol din satul Costești, raionul Ialoveni, în toiul culesului roadei. El este unul din puținii producători din Moldova care are acces pe piața europeană, având o linie de sortare și ambalare a producției. Pe aproximativ 70 de hectare el cultivă struguri și prune, iar principalele piețe de desfacere sunt România și Polonia. Cu toate acestea, Ion Bivol, care are o experință de 24 de ani și a fost decorat cu ordinul "Gloria Muncii" pentru succesele obținute nu se poate bucura de oportunitățile pieței europene, deoarece este sufocat de cea mai mare problemă a țării - corupția. El a decis să prezinte pentru DW problemele agenților economici, despre care majoritatea se teme să vorbească deschis.

"Știți de unde vin eu acum? De la Procuratură. Un funcționar de la Procuratura Generală cu încă cineva de la Direcția fraude economice a Ministerului de Interne mi-au intentat un dosar penal. Este o corupție la nivel înalt, care în loc să ne apere, ne hărțuiesc și 'mulg' bani din agenții economici. Schema e simplă. Născocesc un dosar penal și se apucă de lucru. Avem 70 de hectare plantate cu struguri și prune, trei hectare de seră și o casă de ambalare. Acum toți banii de pe prune trebuie să-i dau celor de la Procuratură. Eu trebuie să fac evaziune fiscală, să amăgesc statul și să le plătesc lor. Suferă toți producătorii, direct sau indirect. Ei cer mită de 50 de mii de dolari. Eu de unde să iau acești bani? Mie nu-mi trebuie acest business. Mai bine pun un lacăt și închid businessul", spune frustrat producătorul.

Produsele moldovenești nu ating standardele pentru piața UE

În afară de corupția cu care se confruntă producătorii din Republica Moldova, aceștia sunt nevoiți să se conformeze cerințelor ridicate ale pieței europene. Astfel, lipsiți practic de suport din partea statului și a investițiilor necesare, o altă problemă majoră este calitatea produselor moldovenești, care nu pot fi, deocamdată, competitive cu cele europene. La aceasta se adaugă și calamitățile naturale, care afectează agricultura anual.

"Anul acesta am exportat numai o singură dată struguri în Polonia. Nu vom mai exporta pentru că nu avem marfă. Nu este anul strugurilor. Este greu, este problematic și cerințele sunt mari. Ne cer să cântărim fiecare strugure în parte și noi suntem nevoiți să exportăm în Belarus. Unica țară din Europa cu o piață mai puțin capricioasă este România", spune Ion Bivol.

În pofida acestor declarații, Ministerul Economiei a prezentat luna aceasta un raport cu privire la rezultatele obținute în sectorul economic de la intrarea în vigoare al Acordului de Asociere/DCFTA. Potrivit documentului, odată cu implementarea DCFTA, Republica Moldova a exportat produse și bunuri pe piața comună în valoare de peste 2,2 miliarde de dolari. Exporturile moldovenești către UE au atins o cotă de piață de 63,6% în 2016, cu aproximativ 13% mai mult decât în 2014, înainte de semnarea Acordului.

Ion Sula, ex-ministrul agriculturii

Ion Sula, ex-ministrul agriculturii

Ion Sula, fostul Ministrul al Agriculturii de la Chișinău, susține că motivul nevalorificării cotelor de export îl constituie lipsa investițiilor pe termen lung în agricultură, producătorii încă fiind necompetitivi pentru piața UE. În opinia sa Moldova acoperă cele mai mari cote la produsele de origine vegetală, ceea ce face ca statistica să arate bine.

"Ceea mai mare creștere a exporturilor de produse vegetale o avem la struguri. De exemplu în 2015 am exportat 9200 tone de struguri și am valorificat întreaga cotă. Cu toate acestea, avem de lucru în alte domenii. Cred că pe termen scurt statul trebuie să se implice pentru a stimula investițiile în domeniul infrastructurii și tehnologiei. Pe termen lung este nevoie de a avea acces la surse financiare ieftine, în așa fel ca producătorii să poată să investească și să modernizeze tot lanțul de producere. O altă investiție trebuie să fie făcută în dezvoltarea geneticii, astfel ca să avem soiuri competitive. Piața europeană este atractivă și mare pentru țara noastră, dar aici este nevoie de intervenția statului ca să ridicăm acest nivel. În Moldova avem exemple de succes, dar numărul lor este foarte mic și aceștia sunt primii pași, care demonstrează că agricultura poate fi o afacere", a declarat pentru DW Ion Sula.

Fără lapte, ouă și carne moldovenească în UE

Intrând în vigoare la 1 septembrie 2014, Acordul de Asociere RM-UE avea misiunea de salvare a producătorilor moldoveni. Totuși, se pare că Chișinăul nu a fost pregătit să intre cu succes pe piața UE. Lipsa unor strategii concrete și viabile, au condus la rezultate minime. Dacă e să analizăm întreaga perioadă a acestor ani, fără a le separa, atunci nivelul de valorificare a cotelor de produse scutite de taxe la export, prevăzute în Anexa XV-A a Acordului de Asociere este de doar circa 30 %. Aceasta denotă faptul că propulsarea economică, odată cu crearea zonei de liber schimb UE-RM și despre care se vorbea cu doi ani in urmă, rămâne în continuare doar o iluzie.

Adrian Ermurachi, analist economic

Adrian Ermurachi, analist economic

Adrian Ermurachi, analistul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, susține că Moldova în continuare nu izbutește să exporte nici un lot de produse de origine animalieră, cum ar fi ouă, lapte, carne, iar principalul impediment nu sunt producătorii, ci autoritățile de la Chișinău.

"În cazul agenților economici a căror activitate este axată pe produse de origine animalieră barierele sunt preponderent din partea statului. Autoritățile publice în continuare nu reușesc să ofere laboratoare acreditate și dotate cu kituri necesare, care ar demonstra nivelul înalt al calității produselor de origine animalieră din Republica Moldova. Evident că există perioade de tranziție și nu din start este posibil exportul tuturor produselor. De aceste perioade de tranziție s-a și ținut cont încă de la negocierea și semnarea Acordului de Asociere, însă lipsa unui management eficient din partea autorităților responsabile de implementarea măsurilor fitosanitare, în mod special din partea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, accesul pe piața UE este tergiversat și sunt create obstacole artificiale lipsite de obiectivitate pentru agenții economici, care întrunesc deja criteriile de exportare a mărfurilor. Totodată, o problemă majoră rămâne și lipsa resurselor financiare disponibile în buget, în mod special în contextul lipsei unui acord cu FMI și blocării suportului bugetar de la UE și Banca Mondială”, a declarat expertul.

Pe termen scurt, suportul oferit de Uniunea Europeană a fost o salvare pentru economia Republicii Moldova. Cu toate acestea, incapacitatea guvernaților de a valorifica acest ajutor pe deplin a pus în dificultate producătorii moldoveni. R. Moldova este totuși o țară preponderent agrară și, în lipsa altor posibilități, produsele moldovenești rămân fie în frigiderele de păstrare, fie ajung prin diferite căi pe piețele externe. Astfel, dacă guvernarea de la Chișinău nu își va regândi strategiile și reformele, există riscul înrăutățirii și mai accentuate a situației economice din țară, iar produsele "Made in Moldova" să rămână doar o sintagmă în strategii.