1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Refugiați în Europa - o criză fără sfârșit?

Cum decurge procedura acordării de azil?

Numărul solicitărilor de azil în Germania este în prezent mai mare ca oricând. Cum decurge procedura acordării de azil?

Refugiații care vor să vină și să rămână în Germania sunt obligați să depună o cerere de azil la autoritatea de frontieră, la poliție sau la alte autorități responsabile. Pe durata procesării dosarului, azilanții sunt cazați într-un centru special de preluare. În ce stabiliment din care land al Germaniei se decide de regulă pe baza așa-numitului regulament Königsteiner, care prevede împărțirea corectă a solicitanților de azil pe teritoriul federal. Cu cât un land este mai populat, cu atât mai mulți azilanți poate găzdui. Potrivit modelului, Renania de Nord-Vestfalia preia 21% din azilanți, în timp ce Brandenburg doar 3%. Uneori însă, repartizarea se face în funcție de numărul de locuri libere disponibile în diversele centre sau în funcție de țara de proveniență a solicitanților.

Prima escală

Meißen: centru de preluare a solicitanților de azil

Meißen: centru de preluare a solicitanților de azil

Azilanții locuiesc mai întâi în centrele de preluare. Acestea sunt deseori clădiri împrejuite de garduri în care există dormitoare pentru multe persoane, cantină, asistență medicală și serviciu de poliție. Fiecare azilant are la dispoziție pentru locuit 6,5 metri pătrați. Cu toții primesc mâncare, haine și vaccinuri. Copiii primesc ajutor special, pentru a putea fi încadrați în școlile germane.

În aceste centre se adună datele refugiaților, se fac fotografii și se iau amprente. Amprentele sunt trimise la oficiul federal de criminalistică, unde se verifică, prin baza de date europeană, dacă solicitanții au depus cereri de azil și în alte țări.

În centrele de preluare lucrează angajați ai Oficiului Federal pentru Migrație și refugiați (BAMF). Aceștia întreabă despre motivele depunerii cererii de azil. Audierea nu este publică iar solicitanții trebuie să explice verbal de ce vor să primească azil în Germania. Ei sunt asistați de un traducător. Fiecare parte implicată primește un protocol al discuției. Apoi se decide dacă se inițiază procedura acordării de azil. Uneori, nu există niciun fel de drept de primire a azilului în Republica Federală, pentru că un alt stat european este deja responsabil pentru solicitanți. În acest caz, refugiații sunt trimiși în acel stat.

A doua escală

După trei luni încetează obligativitatea de a locui în centrele de preluare. Azilanții sunt trimiși apoi în anumite landuri, în funcție de algoritmul computerizat care reglementează repartizarea. Acolo, azilanții primesc locuințe comunitare, administrate privat sau de asociații umanitare. Anumite localități pun la dispoziție inclusiv apartamente. Cei mai mulți refugiați doresc să fie repartizați acolo unde trăiesc deja rude ale lor. Nu se ține seama însă decât de solicitările care vizează copiii și soțul sau soția.

De la începutul anului, azilanții au voie să se deplaseze liber prin Germania, înainte erau obligați să rămână în perimetrul în care locuiau.

Dacă centrele de preluare sunt finanțate de landurile federale, locuințele comunitare ulterioare sunt finanțate de localități și autoritățile regionale. Acestea primesc de la autoritățile de land paușale pentru găzduirea azilanților. Sumele acordate variază masiv de la land la land: de exemplu, Bavaria preia 100% din costurile de găzduire, în timp ce alte landuri acoperă doar 20 de procente.

Refugiații au acum și drept de muncă. Șansele lor de a-și găsi joburi în Germania sunt însă proaste. Fără slujbă, un azilant primește 352 de euro lunar, pentru maximum 15 luni. În plus, sunt achitate cheltuielile cu locuința și încălzirea. Există și alte tipuri de ajutoare, dar acestea nu mai sunt acordate de autoritățile locale, ci de cele centrale.

Decizia

Tot mai mulți refugiați solicită azil în Germania

Tot mai mulți refugiați solicită azil în Germania

Procedura acordării de azil nu ar trebui să depășească trei luni. În prezent, perioada medie de procesare a unui dosar este mult mai mare, câteodată peste un an. Motivul este creșterea masivă a solicitărilor. Excepții se fac pentru refugiații din Siria și Irak, care primesc relativ rapid azilul. Și pentru solicitanții din așa-zisele țări sigure, ca Serbia și Macedonia, pentru care nu există motivație politică de solicitare a azilului, procesarea se face în doar câteva zile.

Decizia privind soluționarea cererii de azil se face mereu în scris, împreună cu motivația ei și cu eventuală consiliere juridică. Dacă cererea de azil se aprobă, refugiatul primește drept de rezidență valabil trei ani, cu drept de beneficiere de asistența serviciilor sociale germane. După trei ani, dosarul este reanalizat.

Există și cazuri speciale: cine este amenințat în țara de origine de tortură, pedeapsa cu moartea sau război civil primește statut de refugiat internațional și are drept de rezidență pentru un an, după care se reverifică cazul.

Dacă cererea este respinsă, refugiatul este "expulzat". În această situație s-au aflat în Germania în 2014 peste 10.000 de persoane. Majoritatea au fost expulzate pe calea aerului. Refugiații respinși pot înainta contestație la instanțele administrative. În acest sens este nevoie însă de un avocat.

În anumite cazuri, până și cei respinși pot rămâne în Germania. Dacă aceștia nu au acte sau dacă nu există legături aeriene spre țările lor, ei devin "tolerați". Persoanele care au făcut un copil cu un cetățean german nu pot fi de asemenea expulzate prea ușor.

De asemenea, după respingerea cererii, azilantul poate depune o nouă solicitare de azil. Cererea nouă este însă prelucrată doar dacă s-a schimbat ceva din punct de vedere juridic (de exemplu dacă situația din țara de origine s-a modificat) sau dacă sunt aduse dovezi privind prigonirea solicitanților de azil în țările proprii, dovezi care nu au fost disponibile la prima procedură.