1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Cum cucereşte „exotismul balcanic” vestul

Care este locul Germaniei în Uniunea Europeană şi în lume, în ce fel estul cucereşte vestul, de ce strategia de ieşire din Afganistan nu mai este un tabu – sunt întrebările care-şi află răspuns azi în paginile ziarelor.

default

Noua coaliţie conservator-liberală aderă explicit şi insistent la valorile occidentului - constată FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG în articolul de fond de pe prima pagină, pentru a face apoi şi cîteva recomandări: occidentul trebuie să facă eforturi pentru a-şi spori coeziunea internă, ceea ce nu echivalează nicidecum cu un act duşmănos, ci este doar consecinţa logică a noii configuraţii a centrelor de putere în lume. Încercările individuale sau tentativele de face din Europa o contrapondere faţă de Statele Unite se soldează cu o eroare istorică. Dimpotrivă, acordul strîns cu Statele Unite este cel care-i permite Germaniei s ă-şi atingă şi propriile ţeluri, ajutînd-o să-şi sporească influenţa în cadrul Uniunii Europene şi în lume.

Deocamdată în Uniunea Europeană totul se învîrte în jurul ocupării posturilor în vîrful ierarhiei comunitare - constată ziarul olandez TROUW.

Cine este şeful Sta telor Unite? Obama. Şi cine este şeful Uniunii Europene? Barroso cel harnic, dar palid. De aceea, continuă DIE PRESSE ideea, făcînd o reocmandare, ar fi bine ca ţările membre ale Uniunii să mizeze pe personalităţi puternice. Cu cît mai bine este asumat mandatul de preşedinte al Uniunii Europene, cu atît mai bine se va impune Uniunea în lume. Nu fiecare pentru sine va trebui să-şi facă auzit glasul, ci toţi cei 27, la unison, mai tare ca niciodată, conchide ziarul austriac.

Situaţia din Afganistan alimentează însă în continuare puncte de vedere divergente. Strategia abando nării misiunii nu mai este un tabu observă CORRERE DELLA SERA, întrebarea este doar cum poate fi încheiată convenabil misiunea. Noul guvern german trebuie la rîndul lui să amelioreze baza legală a misiunii Bundeswehrului în Afganistan, scrie NEUE OSNABRUCKER ZEITUNG, în timp ce DIE WELT ajunge la concluzia că Bundeswehrul are nevoie de un nou şef la poalele masivului Hindukuş şi cere retragerea generalului McChrystal.

Între timp, economia americană dar şi cea din unele ţări europene pare a-şi reveni, fie şi timid. Mijesc din nou speranţe, relevă THÜRINGER ALLGEMEINE, analizînd rezultatele investigaţiilor statistice recente.

Iar în psihologia americailor pare a fi survenit o modificare profundă, atrage atenţia THE INDEPENDENT: datornicii îşi onorează împrumuturile, consumatorii fac din nou şi economii în loc să tot cheltuie – ceea ce este lăudabil, deşi nu se va solda cu o sporire rapidă a consumului.

La 20 de ani după prăbuşirea Cortinei de Fier, apusul dansează încă pe muzica furios exotică a răsăritului, titrează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG „cronologia” succesului de care au parte în Germania stilurile muzicale şi vocile din Balcani: Miss Platnum, alias Ruth Maria Renner, originară din Timişoara, emigrată în Germania în 1988, a cărei imagine este reprodusă de ziarul citat, apoi formaţia „Zece Prăjini”. Este pomenită în cuprinsul articolului şi brusca pasiune a Madonnei pentru muzica şi muzicanţii gypsy din spaţiul Balcanic, este menţionat şi succesul de care a avut parte la Frankfurt pe Main aşa numitul Club Bucovina, în care au fost scoase din uitare atît tradiţiile lirice cît şi cele muzicale ale mitologicului Cernăuţi, spaţiu al unei multiculturalităţi extrem de productive estetic.

Amplul documentar se încheie cu evocarea apariţiei în citadela clasicismului german, la Weimar în 2009, a deja amintitei Miss Platnum, în euforia generală a asistenţei care dansează pînă la orele dimineţii. Articolul se încheie cu următoarea concluzie : Estul a înţeles dintotdeauna vestul, cel mai adesea mai bine decît şi-a priceput vestul propriile crize.”

Şi le poate „pricepe” citind şi literatura est-europeană, de pildă textele lui Mircea Cărtărescu, autorul fiind invitatul Zilelor culturii româneşti de la Frankfurt pe Main. Despre întîlnirea lui Mircea Cărtărescu şi a lui Gerhard Csejka cu publicul la Literaturhaus din metropola financiară a Germaniei, relatează pe larg cotidianul FRANKFURTER RUNDSCHAU, într-o cronică intitulată Catedrala Zburătoare, inspirată vădit de definiţia pe care Cărtărescu însuşi a dat-o trilogiei sale, „Orbitor”. În structura acesteia, fragmentele se combină astfel încît fiecare poate citi cum şi ce doreşte. Lectura bilingvă a unor pasaje din trilogia „Orbitor”, susţinută de Gerhard Csejka în germană şi de Mircea Cătărescu în română, dinamismul serii literare, imprimat şi de viteza, de perfecţiunea cu care Csejka a ştiut să ridice barierele între cele două limbi, par a o fi impresionat într-atît pe semnatara articolului, Judith von Sternburg, încît la finele cronicii îşi exprimă regretul de a nu putea vorbi româneşte…

Autor: Rodica Binder

Redactor: Ovidiu Suciu