1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Cum alege Germania? Merkel sau Steinbrück? Conservator sau social-democrat?

În favoarea cui vor decide voturile din septembrie? Deşi sunt cei mai des invocaţi politicieni, la scrutinul din 22 septembrie prioritate au partidele. Câteva lămuriri pentru neiniţiaţi.

Cine nu este membru al unui partid politic, are, din păcate, prea puţine şanse de a câştiga unul din cele 600 de mandate de parlamentar." Explicaţia îi aparţine unei ghide din Bundestag şi a venit în urma întrebării puse de o tânără vizitatoare, curiosă să afle cum poţi ajunge să decizi politic soarta concetăţenilor.

Accesul unei persoane fără susţinere politică în legislativul federal este, cel puţin teoretick, posibil. Constituţia prevede însă că "partidele politice contribuie la formarea voinţei politice", dar mulţi analişti sunt de părere că partidele în cauză nu sunt formatori ci dictează chiar cine are acces pe scena politică federală. Pentru o mai bună înţelegere, ar trebui explicat sistemul de vot german, cu voturi primare şi secundare

Drept de vot au femeile şi bărbaţii cu cetăţenie germană, care au împlinit vârsta de 18 ani. În prezent electoratul german numără 61,8 milioane de persoane, din care aproximativ trei milioane vor vota pentru prima oară. Cifrele sunt prelucrate de Oficiul Federal de Statitiscă al cărui preşedinte este şi organizatorul alegerilor federale.

Partidele care intră în cursa electorală trebuie să se prezinte în faţa şefului scrutinului. Atât timp cât respectă prevederile legii fundamentale, democraţia şi principiile statului de drept, formaţiunile politice nu au voie să fie respinse de la vot. Astfel încât, la 22 septembrie, pe buletinele de vot vor figura 34 de partide. În momentul de faţă, Bundestagul este format din reprezentanţii a 6 partide - creştin-democraţii şi creştin-socialii(CDU şi CSU), social-democraţii (SPD), liberal-democraţii (FDP), ecologiştii (die Grünen) şi Partidul Stângii (Die Linke).

Regulile de joc valabile de şaizeci de ani

Der Waltag in Berlin

Teoretic, pe lângă marile partide şi formaţiuni mai mici pot ajunge în Parlament. Dar, ca în orice democraţie, legile sunt aprobate de o majoritate, deci formaţiunile mici ar trebui să constituie alianţe. Părinţii Germaniei Federale de astăzi s-au temut că parlamentul s-ar putea cufunda în haos, după cum se întâmplase deja în anii '20. Alegerile trebuiau să stabilească o structură clară a legislativului pentru următorii patru ani şi să asigure o guvernare pe cât posibil stabilă. Aşa s-a decis că doar partidele care întrunesc minimum cinci la sută din preferinţele electoratului pot accede în Bundestag, stabilindu-se aşa-numita "graniţă de 5 procente".

În plus, se dorea o combinaţie între partid şi persoane. Nu doar partidele urmeau să fie alese, ci şi politicienii trebuiau să se supună scrutinului direct. Experienţa dovedise că politicienii care au contact direct cu alegătorii sunt mai implicaţi decât ceilalţi. Astfel politica devine mai apropiată de cetăţeni. În Germania există 299 de circumscripţii electorale, în care reprezentanţii partidelor se supun votului direct. Prin urmare, buletinele de vot se împart în votul primar şi secundar. Actualul sistem de vot datează de peste 60 de ani. timp în care a suferit foarte puţine modificări.

Buletine pentru două voturi

Fiecare alegător german primeşte două buletine de vot. Cu primul vot decide asupra reprezentantului unui partid pe care îl preferă în cursa pentru parlament. Este aşadar un vot pentru o persoană concretă. Pentru fiecare circumscripţie nu există decât un singur câştigător: cel care a acumulat cele mai multe voturi ajunge în parlamentul federal.

Cel de-al doilea vot este de fapt cel mai important. Prin acest buletin de vot se decide partidul. Cu cât mai multe voturi, cu attât mai multă putere de decizie are ulterior formaţiunea ajunsă în forul legislativ de la Berlin. Electoratul decide astfel procentual componenţa politică a parlamentului. Condiţia de bază pentru a accede în Bundestag rămâne obţinerea a minimum 5 procente din preferinţele electoratului prezent la vor.

Din rezultatele obţinute la finalul numărării celor două buletine de vot se decide în final cine va ocupa fotoliile de parlamentar. Iar aleşii decid ulterior cine va conduce executivul federal.

Prea puţine variante reale de vot

Sistemul electoral german a fost des criticat de-a lungul timpului. Un argument important ar fi nerespectarea criteriilor democratice, atât timp cât partidele decid singure asupra a jumătate din componenţa legislativului. Deciziile privind candidaţii se iau la nivelul partidului în cerc restrâns, fără participarea tuturor membrilor formaţiunilor. În funcţie de poziţia primită pe lista internă a partidului, candidaţii au şanse mai mari sau mai mici de a face parte din Bundestag. Dar alegătorul care se decide pentru un partid nu ştie concret ce candidaţii trimite în parlament.

Un alt punct des criticat este şi raportul dintre cele două voturi şi modul în care procentele sunt calculate. Un exemplu: o formaţiune politică nu primeşte destule voturi pentru a accede în Parlament, dar candidaţii acesteia se bucură de simpatia electoratului şi sunt votaţi direct. În anul 2008, Curtea Constituţională a amendat mai multe prevederi din legea electorală, dar în ciuda unor anumite corecturi, criticii sunt încă nemulţumiţi de caracterul partinic al statului federal.