Cum a schimbat campania electorală SUA

Câștigarea prezidențialelor de către Donald Trump a fost cel mai important eveniment politic în SUA în 2016. Afaceristul din New York s-a impus mai întâi în preliminarele republicane în fața a 16 candidați; mai târziu a obținut victoria în finală împotriva democratei Hillary Clinton. Miliardarul de 70 de ani nu a mai ocupat până acum vreo funcție publică. Victoria sa nu a fost anticipată de niciunul din institutele de sondare a opiniei publice. Trump a câștigat în principal cu voturile electoratului alb de vârstă mai înaintată, din partea de jos ca venituri a clasei de mijloc, din vechile regiuni industriale și din regiunile rurale și din afara marilor orașe. Mulți dintre alegătorii săi se percep drept perdanţi ai fenomenului globalizării și l-au votat pe Trump cu speranța că acesta va schimba actuala direcție politică de la Washington.

Între timp, alegerea lui Trump a provocat deja neliniști atât în SUA, cât și în afara țării. În principal pentru că el vrea să pună noi bariere în calea comerțului liber și pentru că contestă actuala politică externă și de securitate a Americii. Intervențiile militare în străinătate ale SUA din ultimele decenii ar fi slăbit securitatea țării și ar fi subminat stabilitatea acesteia, a declarat președintele ales la un miting în Wisconsin în decembrie.

Critici la adresa NATO

Afirmațiile sale acide în chestiunile de politică externă pun sub semnul întrebării actuala ordine politică mondială garantată până acum de Washington. Mai ales criticile sale la adresa NATO sunt problematice. Trump crede că aliații Americii cheltuie prea puțin pe Apărare și se bazează prea mult pe protecția oferită de SUA. Simultan, el l-a lăudat pe președintele rus Vladimir Putin, pe care l-ar vedea ca posibil partener strategic în combaterea terorismului islamist.

Și UE a intrat în vizorul lui Trump. Uniunea ar fi comis greșeli în gestionarea crizei refugiaților. Deschiderea granițelor pentru sutele de mii de refugiați din Orientul Mijlociu ar fi fost o decizie greșită, în opinia lui Trump. Astfel ar fi intrat în spațiul comunitar și posibili atentatori islamiști, care pun acum în pericol securitatea Bătrânului Continent. Trump sprijină ieșirea Marii Britanii din UE, o poziție opusă de cea a președintelui în exercițiu Barack Obama, care se pronunțase împotriva unui Brexit.

Afront pentru Beijing

Viitorul președinte american contestă inclusiv politica din ultimele decenii a Casei Albe. Imediat după alegerea sa, Trump a discutat telefonic cu șefa guvernului din Taiwan, Tsai Ing-wen, care l-a felicitat pentru victoria electorală. Pentru China, această convorbire a fost un afront. Republica Populară consideră Taiwanul un teritoriu separatist al Chinei. Iar președinții americani au respectat începând cu 1970 politica unei singure Chine. După discuția telefonică cu Tsai, Trump a continuat să irite Beijingul: pe Twitter el a postat critici la adresa Chinei, care și-ar devalua intenționat moneda națională pentru a obține beneficii comerciale. Trump a deplâns și înarmarea masivă a Chinei în regiunea Mării Chinei de Sud. Richard C. Bush, expertul privind Asia al Institutului Brookings din Washington, crede că aceste critici publice la adresa statului chinez ar fi fost o eroare. Expertul spune că presiunile publice îi pot împinge pe liderii chinezi la cele mai rele reacții.

Criticile la adresa Chinei, scepticismul privind acordurile comerciale încheiate de SUA, remarcile jignitoare la adresa imigranților din Mexic, afirmațiile sexiste și misogine - Trump a fost mereu în primplan cu ieșiri la rampă negative. De aceea, majoritatea analiștilor se aștepta la o victorie a doamnei Clinton la alegerile prezidențiale. Cum a fost posibil să fie ales președinte un om care evită să facă publice declarațiile fiscale ale firmelor sale?

Criticile lui Clinton la adresa lui Trump au ricoșat

Și Hillary Clinton a criticat secretomania lui Trump în ceea ce privește declarațiile fiscale. Ea a scos în evidență faptul că Trump nu ar îndeplini condițiile pentru a obține cea mai înaltă funcție în stat. El ar fi un narcisist, un mincinos patologic, un adept al reacțiilor impulsive. Cineva care își atacă rivalii politici pe Twitter nu are ce căuta la Casa Albă. Cine ar îndrăzni să-i încredințeze butonul roșu al arsenalului nuclear al țării?

Atacurile lui Hillary Clinton au vizat caracterul îndoielnic al rivalului ei republican, dar au ignorat faptul că mulți americani și-au pierdut încrederea în clasa politică. Ea a intrat la rândul ei în vizorul opiniei publice când s-a aflat că a trimis și a primit mii de e-mailuri de serviciu pe un server privat nesecurizat corespunzător, pe vremea când era secretar de stat. Cazul a fost anchetat de FBI. Scandalul respectiv a diminuat masiv credibilitatea criticilor doamnei Clinton la adresa lui Trump, chiar dacă acestea ar fi fost justificate.

În final, toate aceste critici au ricoșat din direcţia lui Trump și a susținătorilor lui. Afaceristul s-a impus în fața experimentatei politiciene democrate. Nemulțumirea cetățenilor față de elitele politice de la Washington a fost se pare prea mare.

Cabinetul miliardarilor

Suporterii săi sunt fericiți acum să vadă că din viitoarea administrație Trump nu vor face parte doar politicieni de carieră, ci și manageri din mediul privat. Rex Tillerson, până acum CEO al concernului petrolier ExxonMobile, ar urma să devină noul secretar de stat. Tillerson ar dispune de talentul și cunoștințele necesare pentru a repara erorile comise de ani întregi în politica externă americană, a declarat Trump într-o apariție publică. Tillerson ar fi un avocat al intereselor americane în întreaga lume.

Este prea devreme acum să spunem ce fel de președinte va fi Donald Trump. Multă lume la Washington mai speră că funcția îl va schimba pe om și nu invers.