Cum a fost anul politic în Republica Moldova | Moldova | DW | 19.12.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Cum a fost anul politic în Republica Moldova

Crize în interiorul partidelor, reforme și declarații tari, lupte între est și vest, scandaluri de corupție și control politic al instituțiilor au marcat cel mai mult viața politică din Republica Moldova în acest an.

UPDATE: 

Liderul PDM, Vlad Plahotniuc, a anunțat marți, 19 decembrie 2017, în cadrul unui briefing de presă, schimbarea a 7 miniștri din cadrul Guvernului de la Chișinău. Astfel, Iurie Leancă, actualul vicepreședinte al Parlamentului, va deține funcția de vicepremier pentru integrare europeană, Cristina Lesnic - vicepremier pentru reintegrarea țării, Chiril Gaburici, fost prim-ministru, va ocupa fotoliul de ministru al Economiei și Infrastructurii, Svetlana Cebotari va fi noul ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Liviu Volconovici - ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Tudor Ulianovschi - ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene și Alexandru Tănase - ministru al Justiției. Potrivit liderului PDM, actuala componență a Guvernului și-a făcut bine datoria, însă pentru continuarea reformelor este nevoie de o schimbare.//

Deutsche Welle vă propune o trecere în revistă a celor mai importante aspecte ale anului politic 2017 de la Chișinău.

Cu siguranță se poate spune că 2017 a fost anul Partidului Democrat din Republica Moldova (PDM), care a ținut sub controlul său atât Parlamentul, cât și Guvernul. Cu toate acestea, ultimele sondaje de opinie n-au arătat o schimbare radicală de opinie a societății față de această formațiune politică. Întârzierea implementării reformelor și soluționării celor mai acute probleme ale țării, dar și scandalurile legate de liderul partidului, Vlad Plahotniuc, au sporit neîncrederea cetățenilor că actuala clasă politică le poate oferi un viitor mai bun. Pe de altă parte, încercările partidelor de opoziție extraparlamentare de a taxa eșecurile guvernării au fost mereu înfrânte de încăpățânarea și refuzul PDM-ului de a-și recunoaște vina. La alt pol s-a aflat președintele socialist Igor Dodon care, din zelul său excesiv de a-și arăta fidelitatea față de Moscova, a jucat rolul de sac de box, făcându-se vizibil doar prin declarații geo-politice, dar și cu lansarea unui film de promovare a identității moldovenești.

Succesele și eșecurile actualei guvernări

Având o majoritate parlamentară, dar și un Guvern aflat la al doilea an de mandat, PDM a încercat să își impună propria viziune politică privind dezvoltarea țării, ignorând orice opinie sau critică, venite atât din partea opoziției, cât și a partenerilor de dezvoltare. Începutul anului a fost marcat de un scandal privind schimbarea sistemului electoral în țară, iar după ce a făcut un show de sondaje precum că cetățenii vor introducerea votului uninominal, în luna mai Parlamentul votează trecerea la sistemul electoral mixt. Aceasta a stârnit un val de proteste în rândul societății și a adus critici din partea UE. Acceptând o expertiză a Comisiei de la Veneția, care de asemenea a sugerat că nu este oportună această schimbare, actuala guvernare nu a renunțat, insistând pe faptul că R. Moldova poate decide singură care sistem este mai bun.

Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, este de părere că anul politic 2017 a fost marcat de luptele între partide, care au înțeles că dacă nu schimbă regulile de joc, se pot confrunta cu probleme la următoarele alegeri Parlamentare.

Igor Boțan (DW/S. Ciochina)

Igor Boțan

„Evenimentul anului a fost legat de schimbarea sistemului electoral, care avantajează pe cei care au resurse mari, cei care au schimbat sistemul electoral. Un alt eveniment a fost legat de dezbaterile din Parlamentul European privind asistența macro-financiară pentru R. Moldova, iar faptul că noi am primit această asistență a însemnat că autoritățile au convins cumva partenerii de dezvoltare. Acele 28 de condiționalități pe care guvernarea trebuie să le îndeplinească sunt o practică nouă aplicată de UE. Totuși, pe de o parte, R. Moldova are nevoie de suportul UE, iar pe de altă parte atunci când îi convine, invocă suveranitatea țării și libertatea de decizie”, a declarat analistul pentru DW.

Criticile venite din partea UE, nu au fost un impediment pentru a declara o altă prioritate politică a țării - alegerea vectorului european de dezvoltare a țării. Totodată, un rol important l-a avut activitatea Guvernului, care a început un amplu proces de reformare a Ministerelor și instituțiilor subordonate, dar ale cărui finalitate și beneficii încă nu au fost resimțite. Pe lângă aceasta, Guvernul de la Chișinău se laudă cu reforma pensiilor, cea a educației, lansarea proiectului „Prima casă”, relansarea finanțării din partea partenerilor externi, dar și debirocratizarea instituțiilor statului și reformarea organelor de control.

„În Guvern există persoane care corespund criteriilor de profesionalism. Marea problemă a guvernării e că își trage rădăcinile dintr-o guvernarea pe care am avut-o în ultimii șapte ani. Este o guvernare care s-a compromis, iar PDM încearcă din răsputeri să se delimiteze de ce a fost în ultimii ani, trăgând o linie până în 2015 și insistând că poartă responsabilitate doar pentru ce se întâmplă din 2016. Acesta este un lucru manipulativ, deoarece PDM a fost responsabil în acești ani de economia țării și pentru protecția socială, PDM a participat la guvernele de coaliție în cadrul cărora au fost împărțite pe criterii politice instituțiile de drept și de reglementare. Deci, nu are cum să-și decline responsabilitatea pentru ce s-a întâmplat, inclusiv pentru frauda bancară”, este de părere Igor Boțan.

O altă problemă a actualei guvernări este legată și de imaginea președintelui PDM, Vlad Plahotniuc, ratingul căruia în ultimele sondaje rămânând unul foarte slab. Implicarea acestuia în mai multe scandaluri criminale, care au fost difuzate de mai multe surse mass-media, dar și criticile venite din partea unor oficiali UE, au lovit dur în imaginea lui Plahotniuc. Nici încercările acestuia de a face acte de caritate prin intermediul fundației sale, nici ieșirile acestuia cu declarații tari la briefingurile organizate la partid, dar nici întâlnirile cu oficialii din SUA, nu i-au convins pe cetățeni de intențiile nobile ale liderului PDM.

Umbra partidelor de opoziție

Pe parcursul acestui an, actuala guvernare a avut permanent o presiune din partea partidelor de opoziție, care au încercat să mobilizeze societatea contra PDM. Pe de o parte, opoziția parlamentară, reprezentată de Partidul Liberal Democrat și cel al Comuniștilor, au încercat în disperare să distrugă practic toate inițiativele venite de la democrați, însă nu au reușit să facă nimic din cauza lipsei de majoritate. Pe de altă parte, partidele extraparlamentare - Partidul „Demnitate și Adevăr” (PDA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) - au ripostat atât prin declarații, cât și prin acțiuni de protest, față de orice mișcare politică a PDM, învinuindu-i de toate problemele din țară. Aceasta le-a adus un spor de imagine în sondajele de opinie, care le oferă o speranță în alegerile din 2018.

Igor Volnițchi, analist politic de la Chișinău, crede că partidele de opoziție extra-parlamentare în acest an au opus rezistență actualei guvernări prin organizarea protestelor contra schimbării sistemului electoral, dar și reușind să ajungă la crearea înțelegerilor politice pentru viitoarele alegeri.

Igor Volnițchi (DW/S. Ciochina)

Igor Volnițchi

„Anul 2017 pentru partidele de opoziție de centru-dreapta a fost unul foarte important, anume pentru că în acest an PDA și PAS au reușit să devină membri ai celei mai mari familii europene - Partidul Popular European. Astfel, aceste două partide vor folosi cu siguranță ca argument electoral faptul că sunt parte ale unei formațiuni care ia decizii la nivel european, iar aceasta le-ar aduce câștiguri electorale la viitoarele alegeri. De asemenea, acest an a fost important pentru aceste partide deoarece în sfârșit au reușit să se unească, lucru care părea greu de crezut. Astfel, în această toamnă PAS și PDA au decis că vor merge împreună la următoarele alegeri, nu oricum, ci în baza principiului egalității. Se vede că aceste partide au ajuns la maturitate și au reușit să învețe din greșelile altor partide. De asemenea, aceste partide au fost destul de active în 2017. De exemplu, PAS a încercat să se impună pe filiere distincte, venind cu propuneri în domeniul educației sau a tinerilor. Pe de altă parte, PDA a venit tot cu propuneri de reforme cu caracter economic. Nu în ultimul rând aceste partide au încercat să vină cu alternative la cele mai fierbinți subiecte cum ar fi sistemul electoral, PDA fiind cel care a propus sistemul electoral preferențial. Acestea ar fi punctele bune. Dacă vorbim de cele rele, atunci putem spune că PAS și PDA, chiar dacă au protestat continu, aceste forțe nu au reușit să determine guvernarea să facă un pas înapoi”, a declarat în exclusivitate pentru DW, analistul.

Președintele marionetă

Anul 2017 a fost primul an de președinție a socialistului Igor Dodon, care a câștigat alegerile anul trecut, profitând de dezamăgirea cetățenilor în forțele politice pro-europene. Cu toate că la începutul anului, Dodon declara că va reuși să facă multe schimbări și va deveni președintele tuturor, acesta a fost implicat în mai multe scandaluri politice, iar PDM l-a folosit de multe ori pe postura de sac de box. Concentrat pe nenumărate vizite la Moscova, unde făcea declarații de vasalitate președintelui Putin, Igor Dodon nu a reușit să își atingă obiectivele, iar actuala guvernare i-a arătat mereu unde îi este locul. Mai mult ca atât, Putin a făcut o glumă pe seama zelului lui Dodon în cadrul unui eveniment public. Cu toate că Partidul Socialiștilor a votat împreună cu PDM schimbarea sistemului electoral, Igor Dodon nu a fost menajat și nu i s-a permis să își ducă la capăt promisiunile. Evenimentul cel mai important a fost în toamna acestui an, când Igor Dodon nu a dorit în repetate rânduri să accepte noua candidatura la funcția de ministru al apărării, iar Curtea Constituțională a decis să-i ia această atribuție (lucru în premieră pentru R. Moldova), Andrian Candu, președintele Parlamentului, semnând în calitate de președinte interimar decretul de numire a noului ministru. În pofida acestora, socialiștii și președintele Dodon se mențin în topurile sondajelor sociologice, fapt ce le dă încrederea că vor schimba structura actualei clase politice la anul viitor.

Vlad Kulminski, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, consideră că Igor Dodon a jucat doar rolul unei sperietoare pentru partenerii externi, fiind folosit de actuala guvernare în nenumărate situații de sustragere a atenției de la adevăratele probleme ale țării.

Vlad Kulminski (DW/S.Ciochina)

Vlad Kulminski

„Dodon vede acest an ca un an de pregătire, deoarece înțelege că pentru a câștiga în R. Moldova trebuie să lupți. Noi am văzut soarta altor oponenți care au luptat serios contra PDM, iar Dodon înțelege că este foarte greu să lupți contra unui sistem care este atât de puternic și care este controlat de un singur jucător. Eu cred că strategia lui este să își adune forțele politice pentru alegerile din 2018. Doar că aici este o problemă foarte mare. Președintele a ales pentru această luptă niște teme simbolice și care nu îi aduc nici un folos politic. Este vorba de unire, relațiile cu NATO, Federația Rusă și alte sperietoare, lucruri importante, dar care sunt secundare pentru bunăstarea populației. Din această cauză eu cred că ratingul lui Dodon și al socialiștilor va scădea. El a acceptat schimbarea sistemului electoral, a acceptat controlul total asupra instituțiilor statului, anume pentru că nu a vrut să lupte serios, iar din acest punct de vedere el nu va putea să câștige majoritatea parlamentară în 2018. De asemenea, eu cred că și pentru actuala guvernare este foarte important să îl mențină pe Dodon pe segmentul de stânga, deoarece dacă el va scădea atunci va apărea spațiu liber pentru apariția altor jucător politici, care vor fi gata să lupte cu adevărat cu guvernarea”, a conchis pentru DW analistul.

Autor: Simion Ciochină