1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Cum şi-ar putea UE recâştiga credibilitatea?

Europa îşi pierde puterea de convingere. De la debutul crizei euro, încrederea cetăţenilor în structurile europene a scăzut dramatic, chiar şi în ţări tradiţional proeuropene, cum ar fi Germania.

Jose Ignacia Torreblanca, politolog spaniol, e de părere că euroscepticismul se poate asemui cu un virus. Un virus care nu poate fi combătut. Iar molima s-a întins deja pe întregul continent.

Încrederea cetăţenilor în UE s-a diminuat masiv în intervalul 2009 - 2012, mai ales, potrivit unui studiu al UE, în ţările sudice afectate de criza economică şi de durele măsuri de austeritate dictate de la Bruxelles.

În Spania, proeuropeni nu mai sunt decât 20 la sută din locuitori. În 2009, erau 56 la sută. Şi italienii au devenit eurosceptici pe măsură ce ţara lor s-a afundat în criză. În 2009 proeuropeni erau 52 la sută, acum sunt doar 31 la sută.

UE şi-a pierdut prestigiul şi în ţări relativ stabile, cum ar fi Germania şi Franţa. Încredere nu mai au acum în UE decât 30 la sută din germani. În 2009 erau 44 la sută. Iar în Franţa procentajul a scăzut, în acelaşi interval de timp, de la 42 la 34 la sută. Aceste cifre se regăsesc în cel mai recent eurobarometru, comandat de UE.

Torreblanca se declară surprins că, potrivit noilor date, aproape toţi europenii se consideră victime, indiferent că trăiesc în ţări contributoare, cum ar fi Germania, sau în ţări beneficiare, cum ar fi Spania. Politologul a evaluat datele cuprinse în eurobarometru pentru European Council on Foregin Relations, un institut de cercetări european.

"Oamenilor le este teamă de viitor, se tem pentru locurile lor de muncă, pentru standardul lor de viaţă. Şi fac Europa vinovată de criză", afirmă eurodeputata laburistă germană Jutta Steinruck. În opinia ei, această impresie, că Europa poartă întreaga vină, este răspândită de mulţi politicieni şi de numeroase companii media.

Torreblanca s-a declarat încredinţat de existenţa unei strânse legături între situaţia economică şi încrederea în structurile europene. Totuşi, problema este mai profundă. "Oamenii au sentimentul că au pierdut controlul. Că sunt siliţi să accepte măsuri care le sunt prezentate drept lipsite de alternativă". Germanii trebuie să accepte noi şi noi credite pentru statele în dificultate, iar cei din sudul Europei noi şi noi măsuri de austeritate. "Democraţia este astfel golită de conţinut fiindcă în democraţie trebuie să existe mereu alternative. Iar cea mai mare primejdie e să reuşească salvarea monedei euro, cu preţul pierderii încrederii cetăţenilor", a afirmat Torreblanca.

"Am spus prea multă vreme că nu există alternativă", consideră şi germanul Rainer Wieland. Este membru al Uniunii Creştin-democrate şi vicepreşedinte al Parlamentului European. Wieland sprijină măsurile de salvare a monedei euro şi se bucură că politicienii germani, în marea lor majoritate, fac acelaşi lucru. Totuşi, în opinia sa, diversele opţiuni trebuie pe viitor discutate mai deschis fiindcă "mereu există alternative". Germanii, de pildă, ar putea să refuze să acorde asistenţă financiară statelor ameninţate de faliment. Într-un atare caz, ar trebui să fie însă dispuşi să suporte şi consecinţele negative ale unei astfel de decizii.

Până în prezent, nici în Germania şi nici în Spania nu există mulţi susţinători ai renunţării la moneda euro sau ai ieşirii din UE. Totuşi, foarte mulţi sunt nemulţumiţi de metodele prin care se încearcă combaterea crizei. Nemulţumirea e confirmată de lipsa unor rezultate concrete în ţările silite să aplice programe de economisire. Spania, de exemplu, se află în continuare în recesiune iar şomajul a crescut la 27 la sută. În rândul tinerilor, a depăşit 50 la sută. Concomitent, tot mai mulţi germani pun la îndoială programele de creditare, finanţate din bani publici.

"Idealul unei Europe solidare se duce pe apa sâmbetei", constată Jutta Steinruck. "Oamenii încep din nou să fie neîncrezători, iar duşmăniile vechi revin în actualitate. Nu ar fi pentru prima dată în istorie că astfel de crize sunt folosite de extremele politice în scopuri proprii."

Rainer Wieland împărtăşeşte această temere: "Există clar pericolul ca oamenii să-şi caute salvarea la partidele populiste". Populişti antieuropeni sunt deja în ascensiune în ţări cum ar fi Grecia sau Italia. Chiar şi în Germania a apărut recent un partid care promovează cu precădere renunţarea la moneda euro.

Primejdia ca proiectul european să eşueze fiindcă nu-l mai sprijină cetăţenii este mare, avertizează Wieland. De aceea "trebuie să vorbim mai mult despre lucrurile bune. Dacă stăm să ne gândim de unde a plecat continentul nostru şi unde a ajuns, constatăm că e o mare performanţă despre care prea puţin se vorbeşte", a spus politicianul conservator.

Eurodeputata laburistă Jutta Steinruck solicită mai ales onestitate când se discută despre Europa. "Ce este bun şi vine din Europa trebuie numit. Mulţi uită azi că locurile de muncă şi prosperitatea depind de Europa". Or, există tendinţa ca succesele UE să fie revendicate de politicienii naţionali, în vreme ce eşecurile sunt aruncate în responsabilitatea instituţiilor de la Bruxelles.

Lipsa transparenţei este un alt factor care afectează credibilitatea UE. Torreblanca a avertizat: "E inacceptabil ca deciziile să fie luate în şedinţe nocturne cu uşile închise ale liderilor zonei euro, sau ale unor instituţii tehnocratice, cum ar fi troica, pentru a fi apoi bifate în regim de urgenţă de parlamentele naţionale". Fără o schimbare a acestor practici, virusul antieuropean nu va putea fi combătut eficient şi pe termen lung, crede politologul spaniol.