1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Aventura mea germană

Cum îi văd germanii pe imigranţi

Un studiu recent al Institutului Economiei Germane observă că Germania a absorbit în ultimii ani tot mai mulţi imigranţi cu înaltă calificare. Întrebarea este dacă şi imaginea imigranţilor s-a îmbunătăţit în societate.

"Cum de vorbeşti atât de bine limba germană?". Jurnalista şi moderatoarea de televiziune Elif Senel se loveşte deseori de surprinderea celor din jurul ei – deşi este născută în Germania. E drept, observă Senel, „bătrânii sunt cei care îmi pun cel mai des această întrebare; pentru cei mai tineri este ceva normal ca o persoană cu un nume ce nu sună neapărat german să facă parte din societatea germană".

Părinţii jurnalistei au venit în Republica Federală din Antalia, la începutul anilor 70. Tatăl lui Elif Senel a fost unul dintre acei aşa-numiţi "gastarbeiteri", aduşi pentru a presta muncă fizică. A lucrat ca strungar.

După Reunificare, au imigrat mulţi „spätaussiedler“ – etnici germani care au trăit în afara graniţelor germane. Bună parte dintre cei imigraţi în primul deceniu al secolului 21 aveau calificare peste medie: 21% dintre imigranţi ocupau, în anul 2009, poziţii manageriale sau executive de înaltă specializare, indică un studiu al Institutului Economiei Germane. "Pentru că tot mai multe persoane cu înaltă specializare vin în Germania, imaginea gastarbeiterului educat câştigă teren în detrimentul imaginii gastarbeiterului cu joasă calificare“, explică Klaus Bade, care a condus, până la 1 iulie, consiliul de experţi al Fundaţiilor Germane pentru Integrare şi Migraţie.

Imagine pozitivă – cu excepţia unor grupuri

Klaus Jürgen Bade

Klaus Jürgen Bade: „Romii din România şi Bulgaria sunt noua imagine a inamicului“

"În mare, imaginea migranţilor a cotit-o spre pozitiv – cu excepţia anumitor grupuri“, comentează Bade. În materie de imigranţi a existat tot timpul şi un stereotip al inamicului „În anii 50 era italianul, care fluiera după fetiţele germane; în anii 80 şi 90 a venit rândul criminalilor est-europeni, astăzi sunt etnicii roma din noile state ale Uniunii Europene România şi Bulgaria". Resentimentele populaţiei împotriva romilor ar duce, în opinia lui Bade, şi la o „imagine distorsionată a românilor şi bulgarilor“, chiar dacă din aceste ţări sosesc în Germania multe persoane cu înaltă calificare.

O altă excepţie de la imaginea în general pozitivă a migranţilor o reprezintă musulmanii, completează Bade: "Publicaţii cum este cartea Deutschland schafft sich ab (Germania se abandonează), scrisă de Thilo Sarrazin, generează agitaţie anti-islamică prin inocularea ideii că musulmanii sunt periculoşi şi au tendinţe fundamentaliste".

Dezbaterea generată de controversata carte a lui Sarrazin, în care este vorba despre o integrare eşuată, se reflectă şi în rezultatele unui recent „barometru al migrării“, un raport anual redactat de consiliul de experţi al Fundaţiilor pentru Integrare şi Migraţie. "La sfârşitul anului 2009, înainte, deci, de lansarea dezbaterii generate de Sarrazin, majoritatea subiecţilor, cu sau fără trecut migraţionist, estima drept pozitivă convieţuirea dintre că germanii şi imigranţi", aminteşte Bade, adăugând: "Un an mai târziu am avut parte de un regres semnificativ al optimismului – în ambele tabere". În 2011, acest trend a suferit, la rândul lui, o turnură, "ceea ce indică, de fapt, că societatea imigraţionistă inspiră mult mai multă încredere decât are impresia clasa politică. Mai exact spus: nu se lasă iritată de discuţii înfierbântate."

Asemenea studii relevă şi faptul că persoanele – cu sau fără trecut migraţionist – au şi opinii apropiate: de exemplu, 60% din ambele categorii consideră că Germania are nevoie de un plus de imigranţi cu înaltă calificare. Pe de altă parte, 70% din chestionaţii ambelor grupe sunt dispuşi să se angajeze personal în reuşita integrării.

"Imigranţii au mai multă încredere de sine"

Journalistin Elif Senel

Elif Senel: „Imigranţii au astăzi mai multă încredere de sine“

Însăşi clasificarea oamenilor în „cu sau fără trecut migraţionist“, des practicată în politică, în societate sau presă, este o problemă, este de părere Paul Mecheril, cercetător în probleme de migraţie. "Pentru a dezvolta în Germania o adevărată cultură a bun-venitului este nevoie ca în interiorul societăţii să se consolideze o conştientizare mai pregnantă a faptului că în Republica Federală trăiesc oameni de diverse origini şi care arată diferit", apreciază profesorul de educaţie interculturală de la Oldenburg. Sintagme ca „trecut migraţionsit“ sunt deja o „alocare a înstrăinării“.

Jurnalista Elif Senel a descoperit primele manifestări ale firescului coabitării majorităţii alături de cetăţeni fără rădăcini germane: „În serialele sau telenovelele germane apare tot timpul fie un medic iranian, fie un agent turc de vânzări, fără ca originea acestuia să fie în vreun fel tematizată“.

Trăgând linia: în ultimii zece ani, Germania a făcut paşi consistenţi în direcţia unei societăţi deschise imigrării iar imaginea imigrantului este, în general, pozitivă, consideră Elif Senel. "Aceasta şi pentru că imigranţii au mult mai multă încredere de sine. Părinţii mei şi mulţi alţi gastarbeiteri doreau, în acea vreme, să treacă neobservaţi şi erau recunoscători că pot, pur şi simplu, trăi în Germania", explică moderatoarea tv. "Dar prea multă gratitudine şi umilinţă obstrucţionează integrarea într-o nouă societate. Cine dă dovada de siguranţă de sine este şi mai repede respectat“.