Cum înţelege Preşedintele reforma şcolii

Aflat duminică la şedinţa Guvernului, preşedintele Traian Băsescu a cerut ministrului Educaţiei să urgenteze reformele şi să reorienteze educaţia către lucrurile practice. Afirmaţiile sale au suscitat o mulţime de comentarii pro şi contra.

Dar, în linii mari, Preşedintele nu a făcut decît să rezumeze, într-o exprimare plastică, chiar strategia de reformă a şcolii pe care a iniţiat-o la Palatul Cotroceni.

„Nu vreau să fac nici un fel de discuţii polemice, a spus Preşedintele, dar am convingerea că despre păpădie şi salată orice copil, dacă intră pe Google, află cum e cu păpădia şi cu salata. Dacă vrea să ştie despre istoria antică sau Herodot, intră pe Google. Hai să revenim pe o programă adecvată, a mai spus Preşedintele, una neîncărcată şi pe cît posibil adaptată economiei româneşti, pentru că toate semnalele sînt că nu mai avem mecanici auto sau tinichigii pregătiţi în şcoli.”

Orientare pragmatică şi realistă

Proiectul de reformă al Preşedintelui pleacă, într-adevăr, de la observaţia că programa şcolii conţine o mulţime de cunoştinţe care nu fac decît să încarce memoria elevilor cu lucruri practic inutilizabile.

Este un diagnostic vechi, dar pe care nici o reformă nu a reuşit pînă acum să-l ia în serios. Mulţi profesori, de pildă, şi-ar fi pierdut slujbele dacă s-ar fi renunţat la anumite discipline sau la cîteva ore dedicate anumitor discipline.

Dar, în ciuda faptului că nu s-a schimbat mare lucru, în general, toată lumea a admis că învăţămîntul românesc are o înclinaţie superficial enciclopedică şi că ar fi mult mai bine dacă s-ar orienta către lumea practică de astăzi, către afaceri, informatică sau meserii practice care se caută pe piaţă.

În toată lumea de altfel se deplînge dispariţia îndemînărilor manuale, care nu doar că privează societatea de lucruri de stringentă necesitate, dar îl şi lipseşte pe om, în atîtea cazuri, de bucuria muncii împlinite. Aşadar afirmaţiile Preşedintelui au fost considerate salutare.

Neglijare a culturii umaniste

Atîta numai că el a mai spus ceva care a contrariat. El a vorbit despre istorie şi despre filosofie într-un mod depreciativ. Într-adevăr, poate afla oricine de pe Google cîte ceva despre Herodot, dar nu poate învăţa de acolo limba lui Herodot. O generaţie care îşi face cultura exclusiv de pe Google nu va mai avea acces niciodată la izvoarele înseşi ale culturii.

Aşadar, din declaraţiile Preşedintelui, a părut să străbată o anumită concepţie mai larg împărtăşită despre cultura umanistă, o concepţie care a contribuit în ultimul timp la desconsiderarea dramatică a acesteia.

«Procesul Bologna», de exemplu, un proiect de reformă paneuropean, a fost el însuşi contestat de majoritatea intelectualilor umanişti, care au văzut în el o tentativă de distrugere a Universităţii în vechea ei accepţiune, în favoarea disciplinelor cu strictă orientare economică.

Cercetarea ştiinţifică este supusă la rîndul ei unor mari presiuni economice, ceea ce explică şi recentele proteste care au paralizat universităţile din Franţa.

Strategia de reformă a Educaţiei girată de preşedintele Traian Băsescu se înscrie însă în aceeaşi tendinţă, excesiv pragmatică şi unilaterală, care manifestă acelaşi dezinteres faţă de cultura umanistă.

Autor: H.P. DW-Bucureşti
Redactor: Medana Weident