Cum îi privesc germanii pe musulmani

"Islamul aparţine, între timp, şi Germaniei." O afirmaţie pentru care fostul preşedinte federal Christian Wulff a cules, în 2010, atât laude cât şi critici.

Jumătate din populaţia Germaniei crede că religia islamică nu se potriveşte lumii occidentale. Cel puţin aşa reiese dintr-un nou studiu al fundaţiei Bertelsmann, ale cărui rezultate au fost prezentate săptămâna aceasta. Analiza privind importanţa religiei şi a valorilor tradiţionale a fost efectuată în Germania şi în alte douăsprezece ţări, pe un eşantion reprezentativ de 14.000 de persoane.

85% din germanii chestionaţi sunt pentru toleranţă şi deschidere faţă de alte religii. În timp ce majoritatea cultelor sunt văzute ca un aport spiritual preţios la viaţa societăţii, peste jumătate dintre respondenţi consideră islamul o ameninţare.

Contribuţia presei

În opinia profesorului Detlef Pollack, sociolog şi co-autor al studiului, reţinerile germanilor faţă de musulmani sunt generate de lipsa contactelor mai strânse între membrii celor două comunităţi religioase.

Germanii din estul ţării se simt mult mai ameninţati de islam comparativ cu conaţionalii lor din partea de vest deşi, în noile landuri federale, trăiesc numai 2% din musulmanii înregistraţi pe teritoriul Germaniei.

Iudaismul, budismul şi hinduismul sunt mult mai bine văzute decât islamul, cu toate că germanii au şi mai puţine contacte directe cu reprezentanţii acestor trei comunităţi decât cu musulmanii. Printre altele, vinovată de această situaţie este presa, susţine Detlef Pollack: "Budismul şi hinduismul sunt prezentate ca nişte religii paşnice, pe când imaginea islamului este dominată de fanatism şi agresivitate."

Musulmanii îşi fac autocritica

De aceeaşi părere este şi preşedintele Consiliului Central al Musulmanilor din Germania, Aiman Mazyek: "Deseori, presa prezintă o imagine distorsionată a lumii musulmane."

Jurnaliştii se grăbesc să indice grupări extremiste. Adesea, în relatările lor, nu se face diferenţa între religie şi extremism. De exemplu, referindu-se la autorii atentatelor de la Boston, presa a vorbit despre o "reţea islamică".

O bună ocazie pentru musulmani de a-şi face autocritica, este de părere Mazyek: "Acum musulmanii ar trebui să-şi suflece mânecile, să-şi sporească aportul în societate şi să demonstreze că sunt pentru ţara în care trăiesc." De ani de zile, clasa politică şi clericii luptă pentru consolidarea dialogului între comunităţile religioase.

Aspecte pozitive

Dar nu numai germanii îi consideră o ameninţare pe musulmani. Conform studiului fundaţiei Bertelsmann, nici israelienii (76%), spaniolii (60%), elveţienii (50%) sau americanii (42%) nu-i văd cu ochi buni.

Imaginea islamului s-a dovedit a fi ceva mai bună în Franţa, Marea Britanie şi Olanda. În opinia lui Detlef Pollack, rezultatele înregistrate în aceste ţări se datorează gradului de educaţie mai înalt al membrilor comunităţii musulmane comparativ cu cei care trăiesc în Germania.

Autorii studiului au ajuns, totuşi, şi la câteva concluzii plăcute. Astfel, majoritatea creştinilor (aproape 90%), a musulmanilor (80%) şi a ateilor (80%) din Germania consideră că democraţia este cea mai bună formă de guvernare şi susţine statul laic.