Cultura ospitalităţii sau scut protector?

"Germania - o ţară deschisă către lume". Astfel au intitulat viitorii parteneri de coaliţie, capitolul dedicat migraţiei şi integrării. Dar, oare, deschiderea Germaiei îi include şi pe străinii refugiaţi în Republica Federală din cauza războaielor, a persecuţiei sau a sărăciei? În textul acordului privind formarea unei mari coaliţii, se face referire şi la aceşti oameni. Majoritatea reglementărilor îi vizează, însă, pe refugiaţii stabiliţi deja pe teritoriul Germaniei.

În ultimele luni, refugiaţii au protestat de mai multe ori faţă de situaţia în care se găsesc. Solicitanţii de azil au petrecut săptămâni în şir sub cerul liber, unii chiar au declarat greva foamei. Cereau drept de şedere definitiv în Germania sau doreau să atragă atenţia asupra condiţiilor grele în care trăiesc.

Libertate de mişcare, dar cu restricţii

În opinia lui Friedo Pflüger de la Serviciul Iezuit pentru Refugiaţi, acest grup social nu va avea deloc de profitat de pe urma viitoarelor modificări legislative. "Textul documentului nu face nicio trimitere la problemele invocate de către oamenii care au intrat în greva foamei", susţine Pflüger.

De exemplu, deşi regimul privind libera circulaţie a refugiaţilor, cărora până acum le era interzis să părăsească judeţul pe raza căruia erau înregistraţi, va fi mai relaxat, interdicţia nu va dispărea din lege. Solicitanţilor de azil li se va permite să circule, însă, numai în landul federal în care locuiesc.

Din lege nu a fost eliminată nici practica multor landuri germane de a le oferi refugiaţilor alimente şi lucruri în loc bani de întreţinere.

Adio "Duldung"?

Cea mai importantă modificare îi vizează pe refugiaţii aflaţi de multă vreme în Germania cărora, până acum, li se oferea numai viză de şedere temporară (Duldung). În viitor, aceste persoane vor primi permis de şedere permanentă, indiferent de căile pe care au ajuns în Republica Federală.

Conform acordului de coaliţie, azilanţii vor putea munci după trei luni de la sosirea în noua lor patrie. Friedo Pflüger pune, însă, la îndoială faptul că reglementarea vine în sprijinul refugiaţilor: "Sună bine, dar legea care spune că prioritate la obţinerea locurilor de muncă au cetăţenii germani şi cei din alte state membre ale UE rămâne în vigoare." Astfel, multor refugiaţi le va fi imposibil să-şi găească un job.

Nu oricine e binevenit

Experţii în migraţie critică pasajele referitoare la modul de abordare a refugiaţilor care încă nu au ajuns pe teritoriul Germaniei. Conform acordului de coaliţie, Serbia, Macedonia şi Bosnia-Herţegovina sunt considerate "ţări de origine sigure", iar cetăţenilor din aceste state nu li se recunoaşte statutul de refugiat - spune europarlamentarul ecologist Franziska Keller.

Keller bănuieşte că, în spatele acestei reglementări, Germania urmăreşte să-i ţină la distanţă pe membrii minorităţii roma din aceste ţări. Marile oraşe germane se plâng deja, de ceva vreme, că romii din Bulgaria şi România au devenit o povară pentru administraţiile locale. "În loc să mai adăugăm câteva nume pe lista ţărilor sigure, ar trebui să luăm în considerare situaţia fiecărui om în parte", afirmă Franziska Keller.

Migraţia din regiuni de criză

Europarlamentarul ecologist nu este de părere că misiunea organizaţiei "Frontex" este şi de a-i salva de la înec pe imigranţii care încearcă să pătrundă în Europa pe mare. "Frontex are o altă răspundere. Dacă într-adevăr dorim să salvăm vieţi, atunci ar trebui să existe căi legale de imigraţie. În acordul de coaliţie nu văd nimic referitor la acest aspect", spune Franziska Keller.

"În condiţiile în care, prin Marea Mediterană, continuă să sosească refugiaţi sirieni sau de alte naţionalităţi, Europa are nevoie urgentă de căi de imigraţie sigure. Ca şi până acum, mulţi oameni pier în mare", adaugă pastorul Friedo Pflüger. Reprezentantul Serviciului Iezuit pentru Refugiaţi speră că noul Guvern federal va accepta contingente mai mari de persoane refugiate din zone de criză.