1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Cultura în actualitate

Horia Roman Patapievici şi Mircea Cărtărescu au respins acuzaţiile Hertei Müller la adresa Institutului Cultural Român.

default

Mircea Cărtărescu

"Ce ar trebui să facem cu informatorii?"

Sub semnăturile unor reputaţi scriitori originari din România, Richard Wagner, Herta Müller şi Carmen Francesca-Banciu, au fost emise opinii critice în presa germană la adresa invitării a doi reputaţi intelectuali români, foşti informatori ai securităţii în perioada comunistă, la Academia de Vară a Institutului Cultural Român din Berlin: şi anume, istoricul Sorin Antohi şi germanistul Andrei Corbea-Hoişie. Între timp, directorul Institutului Cultural Român, Horia Roman Patapievici, a respins aceste acuzaţii. Ziarul Frankfurter Rundschau a publicat vineri traducerea scrisorii deschisă a lui Patapievici, adresată Hertei Müller, publicată iniţial de Evenimentul Zilei.

"Graţie talentului tău de conştiinţă veşnic trează, ai reuşit două lucruri pe care sunt sigur că nu le-ai dorit: să arunci în insignifianţă un program cultural valoros şi să închizi o dezbatere pe care eficacitatea indignării tale a făcut-o să pară inutilă" - cu aceste cuvinte începe scrisoarea deschisă adresată Hertei Müller de către Horia Roman Patapievici. Directorul Institutului Cultural Român subliniază că ar fi "un dezastru de subiectivism" dacă institutul "s-ar erija într-o instanţă morală, care şi-ar selecta participanţii la programele culturale pe care le finanţează după criterii morale, filozofice ori religioase particulare." "Ce facem cu informatorii care nu sunt de resort penal?" se întreabă Patapievici. "Le restrângem drepturile? Îi discriminăm social? Îi trimitem la "munca de jos"? Îi izolăm? Dacă sunt scriitori, le interzicem dreptul la semnătură? Ce trebuie să le facem noi, virtuoşii, lor, păcătoşilor?"

Agenţia germană DPA citează, la rândul ei, din scrisoarea deschisă adresată Hertei Müller, subliniind că o discriminare a foştilor informatori ar contraveni legislaţiei Uniunii Europene.

Şi scriitorul Mircea Cărtărescu a luat poziţie în această dispută, precizând că preşedintele ICR n-a avut cum şi de ce să se opună trimiterii celor doi intelectuali la conferinţă, din moment ce aceştia au fost solicitaţi de partea germană. Cărtărescu a declarat că nu-i absolvă pe cei doi intelectuali de vina lor. "Cred că ei înşişi ar fi trebuit să se abţină o vreme de la ieşiri publice prea ostentative", a continuat celebrul prozator. "Însă condamnarea tăioasă în cazul lor, al unor oameni de sigură valoare, adică, îşi toceşte lama, care-ar trebui să rămână pură şi neiertătoare pentru adevăraţii mari ticăloşi: ofiţerii de Securitate, instrumentele docile ale propagandei de partid, cei care-au făcut răul pe faţă şi care sunt cei ce fac legile în România."

Trebuie "protejată" limba spaniolă în Spania?

În timp ce spaniola îşi consolidează poziţia de limbă de circulaţie internaţională, s-a ajuns la dezbateri aprinse în jurul întrebării, dacă această limbă este periclitată în ţara ei de origine. Un grup de intelectuali, reprezentanţi ai mass-media şi câteva asociaţii ale cetăţeniilor de pe peninsula Iberică au lansat o campanie în "apărarea" limbii spaniole, fiind de părere că aceasta este ameninţată în regiunile care promovează celelalte limbi ale statului. Dezbaterea se concentrează asupra întrebării dacă părinţii care doresc să-şi educe copiii exclusiv în limba spaniolă ar trebui să beneficieze de acest drept în Catalonia, pe insulele Baleare, în Ţara Bască şi Galicia, în care elevii sunt obligaţi să înveţe la şcoală catalana, respectiv limba bască sau cea galiciană alături de spaniolă.

În timpul dictaturii lui Franco, aceste limbi regionale fuseseră interzise. După moartea dictatorului în 1975, noua constituţie a subliniat coexistenţa limbilor regionale cu spaniola. În regiunile autonome Catalonia şi Galicia, învăţământul bilingv este obligatoriu în şcoli, iar Ţara Bascilor se pregăteşte în prezent să adopte o legislaţie similară. Adepţii plurilingvismului au declarat alături de dezbaterea recentă, că este ridicol ca limba spaniolă, vorbită de 500 de milioane de oameni din întreaga lume, să fie ameninţată de coexistenţa cu limbile regionale în Spania.

A început festivalul Wagner de la Bayreuth

Wolfgang Wagner

Această ediţie a festivalului încheie era conducerii deţinute de Wolfgang Wagner, nepotul marelui compozitor

Pe 25 iulie a debutat festivalul Wagner de la Bayreuth. Anul acesta are loc o nouă punere în scenă de către norvegianul Stefan Herheim a operei Parsifal, ultima compusă de Wagner. Ediţia din acest an a festivalului prezintă câteva noutăţi: de pildă, opera „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg” poate fi ascultată live pe internet. Totodată, reprezentaţia poate fi urmărită pe un ecran-gigant de către un public de până la 15.000 de persoane în centrul oraşului Bayreuth