1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Cultura în actualitate

Scriitorul german Walter Kempowski şi prezenţa românească la Festivalul Europalia din Bruxelles sunt câteva dintre subiectele grupajului de ştiri culturale.

default

Autorul Walter Kempowski

Walter Kempowski a trecut în eternitate

Scriitorul german Walter Kempowski s-a stins din viaţă în noaptea de vineri. Autorul în vârstă de 78 de ani suferea de cancer, iar în 2006 medicii au estimat că nu va mai trăi mai mult decât trei luni, însă Kempowski nu s-a lăsat descurajat şi a continuat să lucreze la ultima sa carte, „Kleine Liebe zu Trompeten” (Mica dragoste pentru trompete). Până în ultimele zile care i-au fost date, autorul a organizat în continuare celebrele după-amieze literare în reşedinţa sa din pitorescul sat Nartum în apropiere de Bremen.

Walter Kempowski este unul dintre cei mai importanţi cronicari literari ai istoriei germane. Capodopera sa „Das Echolot”, la care autorul a lucrat timp de 26 de ani, tematizează perioada celui de-al doilea război mondial prin intermediul a numeroase documente autentice, scrisori şi jurnale din acele timpuri.

Scriitorul s-a născut în 1929 la Rostock ca fiu al unui angajat al societăţii de navigaţie. La trei ani după terminarea celui de-al doilea război mondial a fost acuzat de spionaj economic în favoarea Statelor Unite, motiv pentru care a petrecut opt ani în casa de corecţie din Bautzen, în fosta Germanie de Est. După eliberare, a urmat facultatea de pedagogie la Göttingen, stabilindu-se apoi în satul Nartum din Republica Federală, unde şi-a desfăşurat activitatea de învăţător timp de 20 de ani. Majoritatea romanelor sale au un caracter autobiografic, de pildă cele 9 volume ale ciclului „Die Deutsche Chronik” (Cronica germană), inspirate din destinul familiei Kempowski.

Prezenţa românească la festivalul Europalia din Bruxelles

România participă pentru prima dată la festivalul Europalia, care se desfăşoară la Bruxelles din 3 octombrie până pe 3 februarie 2008. Odată la doi ani, festivalul invită câte o ţară parteneră, care îşi prezintă cele mai importante creaţii artistice într-o serie de expoziţii şi evenimente culturale. Printre ţările participante de la ultimele ediţii se numără Rusia, Bulgaria şi Italia.

Cu ocazia aniversării a 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, festivalul Europalia a reunit la această ediţie cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, invitându-le să ofere împreună o imagine a istoriei şi contemporaneităţii artei europene.

România va fi prezentă la festival, printre altele, prin concertul de deschidere oferit de Filarmonica George Enescu sub bagheta dirijorului Horia Andreescu. În cadrul programului comun, artistul român Virgil Scripcariu va avea ocazia să creeze alături de tineri artişti plastici europeni din celelalte state membre o sculptură urbană într-un spaţiu public din Bruxelles. De asemenea, Teatrul Naţional Radu Stanca din Sibiu va prezenta în cadrul festivalului spectacolul „Electra” în luna noiembrie. Vor avea loc şi concerte susţinute de artişti români, printre care Florin Niculescu, Anca Parghel şi Harry Tavitian.

În luna aceasta, România va prezenta două cicluri de film românesc la Bruxelles. În cadrul festivalului vor avea loc şi o serie de cursuri oferite de cineaşti români pentru studenţii belgieni de la facultatea de cinematografie. Ciclul de filme româneşti proiectate la festival cuprinde 15 titluri, printre care pelicule clasice precum „Pădurea spânzuraţilor” de Liviu Ciulei, dar şi filme mai recente, precum „Moartea domnului Lăzărescu” de Cristi Puiu şi „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii”, în regia lui Cătălin Mitulescu.

Reunire a Parlamentului Cultural European la Sibiu

Parlamentul Cultural European s-a reunit începând de vineri la Sibiu pentru cea de-a 6-a sesiune, la care au participat aproximativ 100 de artişti, scriitori, filosofi şi alte personalităţi culturale din 42 de ţări europene. Parlamentul Cultural European a fost fondat în anul 2002 şi reprezintă singurul forum multidisciplinar al personalităţilor culturale de pe continent, având peste 150 de membri, printre care se numără Ion Caramitru şi Mircea Cărtărescu. Cu ocazia reunirii din capitala culturală europeană a anului 2007, cinci alte personalităţi devin membri ai acestui forum: jurnalistul Emil Hurezeanu, cineastul Cristian Mungiu, criticul de artă Pavel Şuşară, arhitectul Alexandru Beldiman şi Sergiu Nistor. Potrivit agenţiei Rompress, secretarul general al Parlamentului Cultural European, Karl-Erik Norrman, a subliniat în felul următor semnificaţia acestui forum: „Europa are un suflet. Acesta trebuie găsit în viaţa culturală. Parlamentul European îşi propune să amplifice vocea artiştilor independenţi pentru a echilibra influenţa tehnocratică în dialogul european.”