1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Cui îi mai e frică şi dor de RDG?

Cînd obiectele unui trecut detestat, nefast, devin piese de muzeu, acel trecut încetează să mai secrete doar otrăvuri stîrnind furie neputincioasă, curiozităţi benigne şi rar, nostalgii amare.

Berlinul se pregăteşte să mai inaugureze peste un an un nou muzeu - destinat defunctei RDG, din care cu ochiul liber se mai zăresc doar vreo cîţiva metri de zid în capitala Germaniei reunificate.

Cine vrea să ştie mai multe despre fostul stat al muncitorilor şi ţăranilor, să privească obiectele din fosta vitrină a estului comunist spre vest, poate vizita un mic muzeu particular, de lîngă Dom. In pofida preţului cam piperat al biletelor de intrare, totuşi vreo 200.000 de turişti îi calcă anual pragul.

Instituţionalizarea muzeală a fostei RDG nu este însă în acest lăcaş nici completă nici pe deplin relevantă.

Este unul din motivele pentru care Muzeul de istorie a Republicii Federale cu sediul la Bonn a decis, în baza unei împuterniciri din partea guvernului federal, să organizeze un muzeu RDG în Kulturbrauerei, Berăria Culturală, din Prenzlauer Berg, cunoscutul cartier berlinez.

Muzeul va documenta viaţa de zi cu zi a locuitorilor fostei Germanii comuniste, focalizată din varii perspective: ideologice, culturale, economice, ilustrînd şi aşa zisele „nişe”, zone de refugiu individual sau colectiv din calea tăvălugului dictaturii. Intrarea va fi liberă, costurile de edificare şi organizare a muzeului sunt estimate la un milion euro.

In depozitele Muzeului de istorie a Republicii Federale se află peste 700.000 de exponate din perioada RDG, de la utilaje industriale, pînă la celebrele autoturisme marca „Trabant”, obiecte de uz casnic, mobilă, îmbrăcăminte, conserve alimentare, publicaţii periodice, cărţi, jucării, pancarte publicitare şi propagandistice.

Două treimi din obiectele aflate în inventar nu au fost încă prelucrate muzeal. Dar, potrivit unei concepţii originale a custozilor, interesantă va fi, pe lîngă originea pieselor, şi povestea de viaţă a celor care le-au posedat.

Noul muzeu va documenta prioritar modul de viaţă, mentalităţile locuitorilor fostei RDG, accesul la dificila normalitate într-un sistem politic dictatorial şi represiv.

Din păcate, în noul muzeu nu-şi vor putea afla locul, din lipsă de spaţiu, decît maximum 600 de obiecte, ceea ce implică o severă, chiar dură operaţie de selecţie şi sortare a resurselor disponibile. Dar printre piesele expuse, va figura indiscutabil şi bustul lui Karl Marx, realizat în finul porţelan de Meissen, dăruit oaspeţilor străini cu prilejul vizitelor oficiale în fostul Berlin răsăritean, comunist.