1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cui îi este frică de „noua” Europă?

Alina Kühnel8 iunie 2005

Să fie cetăţenii cu ştate mai vechi în Comunitate? Sau politicienii în căutarea unui plus de popularitate? Ediţia de astăzi a cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung dedică un amplu spaţiu dezbaterilor din Parlamentul European, reflectând pe larg poziţiile liderilor faţă de criza prin care trece Uniunea, în urma respingerii tratatului constituţional.

https://p.dw.com/p/B14x
Günter Verheugen - un comisar convins de viitorul Uniunii Europene în formula extinsă
Günter Verheugen - un comisar convins de viitorul Uniunii Europene în formula extinsăImagine: AP

Deşi România şi Bulgaria nu se vor confrunta cu schimbări majore în planurile de aderare, în urma întârzierii adoptării unei legi fundamentale europene, discuţiile cu Turcia ar trebui reluate după rezolvarea crizei, este de părere liderul socialiştilor din Parlamentul European, Martin Schulz. Creştin-democraţii europeni apără aceeaşi poziţie ca şi colegii lor din Germania. Liderul grupului parlamentar creştin-democrat Hans-Gert Pöttering susţine în continuare că Europa nu are voie să depăşescă anumite graniţe, fie că sunt politice, culturale sau geografice.

Fostul comisar european pentru extindere, actual responsabil de resortul industrial din Comunitate, Günther Verheugen, este citat de cotidianul german, ca fiind îngrijorat de turnura pe care o poate lua extinderea Uniunii, în cazul în care se vor avea loc schimbări faţă de planul iniţial. „Ne cam fuge pământul de sub picioare”, a spus Verheugen în plenul Parlamentului de la Strassburg.

De vină sunt politicienii, care nu s-au ţinit de promisiunile făcute propriilor alegători, privind menţinerea siguranţei sociale şi a locurilor de muncă, afirmă la rândul lor socialiştii europeni, prin vocea aceluiaşi Martin Schulz.

Despre pierderea locurilor de muncă sau transferul lor către est relatează mai multe ziare astăzi. Tema este readusă în discuţie, după ce doi giganţi germani, este vorba despre Siemens şi AEG au anunţat că vor renunţa la serviciile mai multor mii de angajaţi din Republica Federală, în favoarea unor locuri de producţie mai rentabile. „În viitor, baza pentru telefoane mobile va fi produsă în China, programele în India, instalarea va reveni românilor, costurile vor fi caluculate în Cehia, iar salariile managerior vor atinge nivelul celor din Statele Unite”, este citată declaraţia, evident ironică, a liderului sindical de la Siemens, Ralf Heckemann, în ediţia de astăzi a revistei Focus.

Despre un posibil transfer sau o fuziune informează, în rubrica economică, jurnaliştii de la Die Welt. Citând declaraţia ministrului român de externe, Mihai Răzvan Ungureanu, referitoare la finalizarea procesului de privatizare a Băncii Comerciale Române, se menţionează hotărea germanilor de la Deutsche Bank de a intra în cursă, pentru a-i înfrunta pe olandezii de la Fortis şi pe italienii de la Unicredito.

Şi pentru că Germania pare a se afunda tot mai mult în criză, cancelarul austriac Wolfgang Schüssel, îi dă sfaturi omologului său german prin intremediul revistei Stern. Deşi Republica Federală continuă să rămână un uriaş cu nebănuite rezerve, ceea ce lipseşte acum, este, în opinia lui Schüssel, încrederea în propriile forţe. Profitând de deschiderea către est în urmă cu 15 ani, Austria este astăzi unul din cei mai mari investitori în România, Bulgaria şi chiar Serbia, afirmă în intreviul acordat revistei Stern cancelarul austriac Wolfgang Schüessel.

România este menţionată şi la Londra, în ediţia de astăzi a cotidianului Financial Times. După inevitabila demisie a cunoscutului om de afaceri de origine română, Frank Timis de la conducerea Regal Petrolum. Timis pare a fi implicat în mai multe dosare, care urmează a fi judecate la Bucureşti, incluzând şi acuzaţii de natură penală.

Să revenim însă în Germania, unde tânăra generaţie răsuflă uşurată. Curtea Constituţională a dat câştig de cauză celor care au contestat decizia de a risca totul, în cazul în care părinţii au nevoie de îngrijire suplimentară. Autorităţile germane încercă să rescrie a patra poruncă a Decalogului. Să ai grijă şi să îţi onorezi tatăl şi mama. Pornind de aici şi motivând prin lipsa bugetului necesar, oficiile de ajutor social au încercat să impună o nouă regulă.

Atât timp cât trăiesc, părinţii trebuie întreţinuţi de copii, chiar dacă aceştia, la rândul lor nu dispun de baza materială necesară. „Statul a încercat astfel să ocolească sistemul asigurărilor sociale, refinanţând costurile prin intermediul urmaşilor celor care au contribuit o viaţă întreagă la acest buget”, se arată în ediţia de astăzi a cotidianului publicat la München, Süddeustche Zeitung.

50 de ani de la înfiinţarea şi redifinirea armatei federale - un alt subiect asupra căruia se opresc ziariştii germani în mai multe publicaţii. Aniversarea este umbrită şi ea de lipsa fondurilor şi a dotării. La Rostock, Ostsee-Zeitung remarcă faptul că armata federală a devenit o trupă de menţinere a păcii în întreaga lume. În vreme ce ministrul apărării, Peter Struck continuă să închidă mai multe centre militare din lipsă de fonduri, „armata nu se mai poate implica decât în anumite misiuni”. Dotarea necesară lipseşte, aşa încât jubileul de astăzi nu este un motiv de serbare fără nici un fel de griji, conchid jurnaliştii de la Ostsee-Zeitung.

Şi totuşi, cine se teme de viitori cetăţeni ai Comunităţii, fie că sunt români, bulgari sau turci? Marile concerne industriale se bucură, politicienii nu sunt îngrijoraţi. Rămân cetăţenii cu ştate vechi de plată în bugetul comunitar.