1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Cu yuanul la Frankfurt

Banca Centrală din Germania şi Banca Populară Chineză au semnat un acord conform căruia tranzacţiile care se defăşoară la Frankfurt se pot efectua şi în moneda naţională a statului asiatic, yuanul.

În metropola germană va fi înfiinţată o aşa-numită Clearing Bank, instituţie financiară prin intermediul căreia se va desfăşura comerţul.

În mod oficial, moneda naţională a Chinei se numeşte renminbi, adică, în traducere, "moneda poporului". În presa occidentală de specialitate se foloseşte termenul de "yuan".

Încă de miercurea trecută devenise oficial anunţul conform căruia Londra devine primul centru financiar care va efectua tranzacţii cu yuani. Un acord în acest sens, similar cu cel semnat în Germania, urmează să fie încheiat în zilele care urmează.

De altfel, nu doar Marea Britanie şi Germania vor stabili o atare înţelegere cu China, ci şi Franţa. Pe Twitter, Pierre Moscovici, finanţistul şef al ţării, şi-a exprimat dorinţa ca Parisul să devină al treilea centru comercial al lumii care foloseşte Renminbiul.

Dinamizarea comerţului

Pentru firmele germane mici şi mijlocii, noutăţile de la Frankfurt vor simplifica foarte mult afacerile cu China. La rândul lor, companiile chineze au tot interesul ca factura pentru exporturile lor, exprimată în yuani, să fie simplificată.

În opinia lui Ulrich Leuchtmann, expert financiar la Commerzbank, guvernul chinez va continua să extindă lista centrelor comerciale în care tranzacţiile se vor efectua cu yuani.

Renminbi Yuan Jiao WÄhrung China

La rândul lui, Horst Löchel, de la Frankfurt School of Finance, Londra şi Frankfurt nu se află într-o relaţie concurenţială. "Londra este cea mai mare piaţă de devize din lume, în timp ce Frankfurtul rămâne centrul în care se efectuează tranzacţiile financiare internaţionale care privesc atât mărfurile, cât şi serviciile".

Până acum, la Londra şi Frankfurt, utilizarea monedei chineze era limitată la o anumită valoare, stabilită zilnic de Banca Populară a Chinei. Din acest motiv, cu precădere Statele Unite au acuzat Beijingul că menţin în mod artificial yuanul la un nivel extrem de scăzut, din dorinţa de a obţine avantaje în faţa concurenţei internaţionale. Acuzaţiile americanilor s-au dovedit a fi doar parţial îndreptăţite, de vreme ce, începând din 2005, valoarea yuanului a crescut cu 20 la sută faţă de cea a dolarului american.

Experţii spun că noile tendinţe din politica financiară a Chinei au apărut pe fondul dorinţelor Beijingului de a limita dependenţa de exporturi, respectiv de a transforma consumul intern în al doilea pilon important al economiei naţionale.

Un yuan în creştere duce la ieftinirea importurilor (mai ales a celor de materie primă) şi ajută la limitarea inflaţiei. În plus, China doreşte ca yuanul să devină monedă internaţională etalon, alături de dolarul american şi moneda unică europeană.