Cu nervii în pioneze

„Transnistrenii în alarmă”, anunţă Neue Zuercher Zeitung din Elveţia, semnalând intenţia oficialilor din Kiev şi de la Chişinău de a încerca să blocheze contrabanda separatiştilor de la Tiraspol prin instituirea de controale vamale de-a lungul frontierei răsăritene a raioanelor nistrene. Secesioniştii se văd aşadar ameninţaţi cu o blocadă comercială. „Devreme ce subzistă în special din contrabandă”, pentru autoproclamata republică a lui Smirnov „s-ar materializa astfel cel mai negru coşmar al ei”, e de părere analistul elveţian. Care aminteşte de similara tentativă eşuată, de acum 5 ani, a Chişinăului, de a impune documente moldoveneşti de export mărfurilor transnistrene. Eşecul moldovean i sa datorase fostului lider de la Kiev Kucima, căruia nu-i mai aparţine însă Ucraina. Deşi autor al unui plan de pace respins de Chişinău, „fiindcă acordă prea multă autonomie transnistrenilor, fără să stipuleze în schimb retragerea trupelor ruseşti, noul preşedinte al Ucrainei, Iuşcenko a găsit se pare un modus vivendi economic cu Voronin”. Inţelegerea dintre Chişinău şi Kiew e de natură să potenţeze masiv nervozitatea care s-a instalat în Transnistria imediat după victoria lui Iuşcenko în alegeri. Incât Tiraspolul s-a adresat miercuri Moscovei cerându-i ajutor sub forma sporirii trupelor ruseşti prezente în raioanele nistrene. Chişinăul, pretind separatiştii, ar pregăti un război antinistrean. Rusia lui Putin ameninţase Chişinăul cu o blocadă economică înaintea alegerilor moldovene din luna martie. Ameninţarea nu fusese însă, potrivit observatorilor, foarte serioasă, devreme ce Rusia are interese şi investiţii economice prea mari de pildă în afacerea cu vinuri basarabene. „Demersul lui Smirnov de a cere suplimentarea contingentului rusesc demonstrează că Tiraspolul este cu nervii în pioneze la 6 luni de la izbânda lui Iuşcenko, relevă analistul elveţian. Potrivit lui, dacă vameşii moldo-ucrainieni nu-şi vor confirma faima şi nu se vor lăsa corupţi „Republica Moldova se va confrunta cu o vară dintre cele mai fierbinţi”.

Cu nervii în pioneze nu sunt doar tiraspolenii. Ziarele occidentale, care relatează in corpore despre inundaţiile din România, se ocupă în continuare pe larg de investigaţiile atentatelor teroriste londoneze. Neue Zuercher Zeitung reia pe larg biografiile celor 3 atentatori pakistanezi, reliefând că, potrivit observatorilor, cel de-al patrulea, care s-a aruncat în aer la bordul unui autobuz ar putea fi un britanic din Jamaica. Ziarul sugerează că nu e poate întâmplător că musulmanii terorişti provin „din nordul Angliei, unde integrarea minoritarilor n-ar fi funcţionat la fel de bine precum la Londra”, „Londonistan”, cum numeşte un ziarist capitala britanică. Le Monde de la Paris deplânge brutala trezire din somn a unei Britanii cu atât mai şocate de caracterul barbar al faptelor comise la 7 iulie, „cu cât atentatorii s-au dovedit a fi copii ai patriei”.

Metafora somnolenţei se regăseşte şi într-un comentariu consacrat crizei europene de Corriere della Sera din Milano. „Oare ce-ar mai trebui să se întâmple? Poate un război între Luxemburg şi Belgia? Expulzarea ciprioţilor din Malta? Când se va observa oare cât de profundă e criza europeană, cât de irepresibil se distruge construcţia Europei?” se întreabă ziarul, criticând decizia Franţei de a suspenda acordul de la Schengen. Ziarul subliniază cât de pernicios este ca la orice recul european – generat de pildă de divergenţele privind Irakul, sau tratatul constituţional european - să „se reitereze tot mereu că n-ar fi totul chiar atât de rău, şi că ar trebui doar să închidem ochii şi să mergem înainte. A închide ochii în faţa crizelor este în fapt reţeta cea mai sigură de la scăpa definitiv de sub control”, avertizează cotidianul milanez.

De cealaltă parte a baricadei Kurier de la Viena susţine că războiul bosniac ar fi fost cel care a produs „grupul profesionist al djihadiştilor”. Ziarul de stânga londonez The Guardian crede că e bine să reacţioneze la terorism prin fuga din faţa lui. Ziarul îşi exprimă convingerea că „doar un calendar al retragerii trupelor americane şi britanice ar putea ameliora situaţia” din Irak, îndreptând-o spre a soluţie politică, întrucât, potrivit cotidianului, „împărţirea de dulciuri la copii n-ar fi o rezolvare, iar drumul către iad pavat cu bune intenţii”. Editorialul sugerează cititorului că americanii ar fi de vină pentru terorism, nu extremiştii musulmani.

Mai puţin fantezist, The Times din Londra se opreşte asupra minutelor de reculegere de ieri. Ziarul evidenţiază nu doar „unirea în cuvinte, lacrimi, gânduri şi în hotărârea, tristeţea şi omenia, împărtăşite de cetăţenii Regatului Unit, creştini, evrei, hinduşi ori musulmani, ci şi forţa extraordinară strânsă în coeziunea unei viziuni de viitor comune întemeiate pe valorile şi binecuvântările capitalei engleze”.

Trouw din Haga reliefează obligaţia comunităţilor islamice din Europa „de a combate cu sporită vigoare extremismul din propriile rânduri”, în timp ce Luxemburger Wort ne cere să evităm „bănuielile generalizante la adresa musulmanilor”, pentru a nu cădea în capcana fanaticilor care, deloc întîmplător, ne-au semnalat la Londra că „făptaşii provin din rândurile noastre”. Ziarele germane discută în contradictoriu despre utilitatea amplificării numărului camerelor video instalate spre a supraveghea traficul şi locurile publice, iar Tagesspiegel din Berlin respinge propunerea bavareză de punere sub urmărire mai intensă a comunităţilor musulmane din Germania.

O posibilă cheie aptă să descuie o poartă spre soluţionarea problemelor noastre ar putea fi educaţia. Situaţia ei în Germania s-a ameliorat fără a fi însă optimă relevă un nou studiu „Pisa”. Stuttgarter Nachrichten revendică meditarea cadrelor didactice. Freie Presse din Chemnitz solicită şanse egale pentru toţi în şcoli, inclusiv pentru cei mai săraci. Luebecker Nachrichten şi Handelsblatt din Duesseldorf revendică orientarea mai accentuată a Germaniei spre imperativul integrării (sociale)prin educaţie a păturilor neprivilegiate, semnalând că între alte state industrializate, Republica Federală ocupă în domeniu poziţia de lanternă roşie.