Cu moartea nu poţi să negociezi

Publicul extrem de numeros a ascultat fascinat fragmentele din ultimul ei roman, "Atemschaukel" şi amintirile legate de anii copilăriei şi tinereţii petrecute în Banat, dar şi de ororile Securităţii, apoi de întâlnirea cu regretatul poet sibian Oskar Pastior şi de munca în comun la acest roman. Ce mult ar fi dat scriitoarea ca Pastior să mai fie în viaţă, să mai prindă acest volum de mare succes! Dar "cu moartea nu poţi să negociezi", a spus cu tristeţe Herta Müller.

Mai multe ziare de limbă germană, între care elveţianul Neue Zürcher Zeitung şi vienezul Der Standard, relatează astăzi despre valul de frig care s-a abătut asupra României şi Europei răsăritene, producând moartea mai multor persoane.

Săptămânalul Die Zeit publică un amplu interviu cu fostul cancelar federal Helmut Schmidt, referitor la evoluţiile din Afganistan. Schmidt vorbeşte de un "război care nu poate fi câştigat", dar avertizează în acelaşi timp faţă de o retragere prematură din ţara de la Hindukuş. Retragerea militarilor Bundeswehrului nu poate avea loc decât în contextul retragerii trupelor americane, mai apreciază fostul cancelar social-democrat.

În interviul acordat de ministrul federal al apărării, Karl-Theodor zu Guttenberg şi publicat pe pagina alăturată, acesta se arată cu mult mai optimist decât Schmidt, mai ales în ce priveşte rezultatele conferinţei internaţionale de astăzi de la Londra. Zu Guttenberg pledează pentru definirea clară a obiectivelor pe care Comunitatea Internaţională vrea să le atingă în Afganistan.

Neue Zürcher Zeitung

critică politica şefei guvernului de la Berlin, Angela Merkel, faţă de Afganistan. Cancelara a refuzat din nou, subliniază ziarul, să fixeze data la care ar urma să se retragă militarii germani. Astfel de decalraţii nu sunt convingătoare atâta vreme cât unii miniştri germani prezintă diferite scenarii vizând retragerea din ţara de la Hindukuş. În special şeful diplomaţiei germane, liberalul Guido Westerwelle, a afirmat în repetate rânduri că aceste operaţiuni ar putea începe deja în 2011.

Parizianul Le Monde consideră noua strategie anunţată de preşedintele afgan, Hamid Karzai, aceea de a întinde mâna talibanilor, "drept un semn al disperării şi nu unul de înţelepciune". Oferta făcută talibanilor de Karzai poate fi interpretată drept "recunoaşterea eşecului eforturilor din ultimii opt ani". Că talibanii au respins oferta e limpede, explică cotidianul francez, "deoarece aceştia speră să iasă învingători pe două fronturi: mai întâi politic contra regimului corupt şi ineficient de la Kabul, iar apoi militar contra unei armate afgane încă foarte slabe ".

Referitor la situaţia din Yemen şi la ameninţarea teroristă din această ţară, Der Standard e de părere că problema a fost recunoscută cam târziu la nivel internaţional, iar conferinţa de la Londra nu face decât să aducă la cunoştinţă acestă constatare. Şi ce se întreprinde acum? "Acoperişul arde şi se decide că e nevoie de o intervenţie în vederea stingerii focului" citim în paginile cotidianului vienez.

Dernieres Nouvelles d'Alsace

atrage la rândul său atenţia că "Yemenul este un ţinut ideal pentru reţeaua teroristă Al Qaeda, datorită guvernului slab, tensiunilor din nord, din regiunea frontierei cu Arabia Saudită şi a celor provocate de separatişti în sud. Un alt factor îl reprezintă criza economică. Ţara este una dintre cele mai sărace din lume, iar rezervele sale de petrol se diminuează". Ziarul alsacian pledează pentru acordarea de sprijin celor 22 de milioane de yemeniţi.

Autor: Medana Weident
Redactor: Petre M. Iancu