1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Cu excepţia vestului, cheltuielile militare cresc peste tot

Occidentul economiseşte, în timp ce alte ţări cheltuiesc mai mult pentru înarmare. Aceasta este concluzia noului raport prezentat de Institutul pentru Pace SIPRI de la Stockholm. Detaliile sunt extrem de interesante.

La nivel mondial, cheltuielile pentru înarmare s-au diminuat în 2013 cu 1, 9 la sută. Reducerea are a face în primul rând cu micşorarea bugetului apărării în SUA, mai ales după retragerea din Irak. Dacă Pentagonul nu ar fi decis să economisească, cheltuielile pentru înarmare ar fi crescut la nivel mondial, potrivit SIPRI.

Dat fiind că SUA le revin mai mult de o treime din totalul de 1747 de miliarde de dolari, cât s-au cheltuit în 2013 la nivel mondial pentru înarmare, economiile Pentagonului influenţează considerabil statistica anuală a institutului din capitala Suediei. Raportul cuprinde toate informaţiile publice privind cheltuielile militare. Nu numai cheltuielile pentru procurarea de armament şi muniţie, ci şi costurile pentru întreţinerea trupelor, cheltuielile pentru personal şi administraţie, cercetare, întreţinerea echipamentelor şi construcţia infrastructurii. În 2013, majoritatea ţărilor lumii şi-au mărit cheltuielile de înarmare, potrivit documentului SIPRI.

NATO e puternică, în ciuda politicii de economisire

Nu numai SUA fac economii. Şi în ţările NATO din vestul Europei cheltuielile militare s-au redus în ultimii ani, în paralel cu criza economică. Excepţie fac numai Germania şi Polonia. Dar, în ciuda economisirilor decise în multe ţări, NATO rămâne în continuare cel mai mare comanditar în domeniul apărării. Profesorul Michael Brzoska, directorul Institutului pentru Pace şi Politică de Securitate din Hamburg, care consiliază inclusiv Ministerul de Externe de la Berlin, subliniază că, dacă se adună cheltuielile tuturor statelor NATO, "ele însumează două treimi din ce se cheltuie pentru înarmare la nivel mondial".

Planurile ruseşti de înarmare

Acest dezechilibru ar putea explica şi planurile de înarmare ale Rusiei. Potrivit lui Brzoska, pentru prima dată în ultimii 15 ani, procentul din PIB alocat de Federaţia Rusă pentru înarmare îl depăşeşte pe cel din SUA. Totuşi, Rusia are de recuperat enorm în domeniu, dat fiind că industria militară rusească era practic la pământ în anii 90.

Brzoska a subliniat de asemenea că Rusia rămâne cea de-a doua putere nucelară a lumii iar armata rusă se numără între cele mai mari de pe glob. Din punct de vedere al înzestrării trupelor, Rusia este însă mai degrabă o "putere medie", dar net superioară "de exemplu, Ţărilor Baltice, Georgiei sau Ucrainei", a declarat expertul.

În clasamentul general al SIPRI privind cheltuielile pentru înarmare, Rusia ocupă locul trei, în urma SUA şi Chinei. În cazul Republicii Populare însă, nu există date oficiale, aşa că SIPRI s-a văzut nevoit să estimeze volumul cheltuielilor pentru înarmare.

Şi în Orientul Mijlociu au crescut în 2013 bugetele pentru înarmare. Această tendinţă există de câţiva ani şi are legătură atât cu situaţia tensionată sub aspectul securităţii cât şi cu încasările uriaşe din vânzarea petrolului. De aceea, Arabia Saudită şi ocupă locul patru în clasamentul mondial. În privinţa cheltuielilor militare ale Iranului, Qatarului, Siriei şi Yemenului nu există însă niciun fel de cifre oficiale.

Şi în Africa au crescut cheltuilile militare cu 8,3 la sută, comparativ cu anul precedent. La sud de Sahara, Angola alocă mai mulţi bani înarmării decât Africa de Sud. Iar în nordul Africii, Algeria cheltuie o parte însemnată din încasările obţinute din vânzări de petrol şi gaz pentru armată. În 2013, acest stat a alocat apărării mai bine de 10 miliarde de dolari. Niciodată până acum nu a cheltuit vreun stat african atâţia bani pentru armata sa.

În America Latină, cu precădere în Nicaragua, Guatemala şi Honduras, s-au cheltuit iarăşi sume considerabile pentru înarmare. Potrivit SIPRI, evoluţia se datorează mai ales războiului împotriva traficanţilor de droguri.

Potrivit lui Michael Brzoska, tendinţa actuală se va menţine şi în următorii ani. "Şi în alte domenii există o transformare profundă în politica mondială", subliniază el. Importanţa occidentului este în declin iar influenţa unor ţări cu populaţie numeroasă cum ar fi China, Rusia şi India creşte de la o zi la alta. În opinia expertului, statistica de înarmare reflectă în linii mari evoluţia demografică din diversele ţări.