1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Cu demolările împotriva criminalității

Localitățile din zona Ruhr vor să demoleze construcțiile din cartierele cu probleme sociale pentru a le spori valoarea imobiliară. Landul Renania de Nord-Vestfalia a pregătit 30 de milioane de euro pentru reconstrucție.

No Go Area - este demolarea o soluție?

No Go Area - este demolarea o soluție?

Este zi de piață în Marxloh. Oamenii umblă pe străzi cu pungi cu fructe și legume în mâini. Puține lucruri dezvăluie că ne aflăm într-unul din cele mai problematice cartiere din întreaga Germanie. Marxloh, cartier al orașului Duisburg, are construcții vechi frumoase, zonă verde și numeroase magazine. Dacă am fi la Berlin sau la Hamburg, ar fi șic să trăim într-un astfel de cartier. În Marxloh însă, lucrurile stau altfel. Este considerat un cartier dezafectat și este simbolic pentru multe zone similare din regiunea Ruhr - la fel ca alte două părți din Duisburg: Hochfeld și Bruckhausen; la fel ca cartierele din Essen Altenessen și Katernberg, ca partea de nord din Dortmund sau ca cartierul Ückendorf din Gelsenkirchen.

Aceste cartiere-problemă sunt răspândite în aproape toate orașele din bazinul Ruhr. Unii le numesc "No Go Areas" (zone de evitat). Politicienii din regiune, precum ministrul de Interne al NRW Ralf Jäger, de la SPD, nu le numesc așa și nici nu vor să accepte că în aceste locuri speciale legea nu prea funcționează; dar cartierele neprivilegiate există: cu un amestec complicat de etnii, cu sărăcie, cu un nivel scăzut de educație, cu criminalitate permanentă. Nici nu contează de fapt cum sunt numite aceste cartiere, problemele lor se discută deja demult, fără să se fi găsit până acum soluții.

Dezmembrarea structurilor

Acum a apărut o idee nouă: să se rezolve problemele prin demolări. În anumite cartiere, în zonele cu construcții dezafectate și valoare imobiliară zero au început să-și facă veacul structuri criminale pe care municipalitățile s-au săturat să le mai tolereze. Deseori acestea au un anumit lucru în comun: imigranți din sud-estul Europei.

Administrația din Duisburg mizează acum pe planurile sale de demolări. Începând cu anul trecut, 53 de clădiri au fost declarate nelocuibile. În acestea ar trăi înghesuiți bine imigranți din sud-estul Europei, adesea membri ai etniei roma. Cam 18.000 de astfel de imigranți au sosit la Duisburg în ultimii ani, absolut legal, din statele comunitare Bulgaria și România. Proprietarii imobilelor nu s-au ocupat deloc de renovarea clădirilor respective. Mucegai, instalații electrice defecte, lipsa apei, acoperișuri fisurate - lista cu defectele nu este deloc scurtă.

În astfel de locuri, criminalitatea se dezvoltă rapid. Poliția este alarmată. La o întâlnire a șefilor poliției din mai multe localități din zonă s-a vorbit pe șleau: iar ceea ce s-a spus nu a fost deloc plăcut.

Șefa poliției din Duisburg Elke Bartels a repetat adesea că doar munca polițiștilor nu este suficientă. "Pe când ajungem noi să acționăm, au eșuat deja demult alte instanțe - grădinița, casa părintească, școala."

Strategia toleranței zero

Bartels se bazează pe strategia toleranței zero. Dar pentru aceasta ar avea nevoie de mai mult personal. Iar situația poate fi oricum doar puțin coafată. "Dacă clienții noștri obișnuiți remarcă că personalul nostru este mai redus, lucrurile nu progresează, din contră. Putem doar să preluăm controlul asupra situației, mai mult nu prea avem ce să facem împotriva acestor oameni", a declarat resemnată în aprilie șefa poliției din Duisburg. O poziție repetată și de omologii ei din alte orașe.

Profesorul Thomas Feltes, criminolog la Universitatea Bochum, crede că aceste planuri de demolări sunt mai degrabă decizii cu valoare simbolică. "O demolare nu schimbă în principiu nimic, dacă nu este modificat și fundamentul unui cartier. Trebuie verificată infrastructura, identificate problemele iar apoi găsite soluții comune de către poliție, serviciile sociale și de sănătate și școli."

Marxloh: cafenea, în spatele gratiilor protectoare

Marxloh: cafenea, în spatele gratiilor protectoare

Concentrarea pe imigranții din Europa de Sud-Est este considerată greșită de către Feltes. "Este vorba de un grup care este făcut țap ispășitor, dar care a reprezentat doar picătura care a umplut paharul. Criminalitatea este inerentă de fapt cartierului în sine. Structuri de viață defectuoase, condiții de locuit neglijate - acestea sunt cauzele. O problemă mare sunt investitorii privați care au lăsat de izbeliște aceste proprietăți. În Germania, protecția proprietarilor este foarte respectată. Nu ai cum să le impui nimic. Proprietatea are un statut mai privilegiat decât bunurile de folosință comună. Orașele pot îndrepta lucrurile doar dacă ar avea dreptul de a prelua aceste clădiri, dar asta nu va fi ușor.."

Purtătoarea de cuvânt a Primăriei din Duisburg, Susanne Stölting, a declarat recent presei următoarele: venirea în oraș a oamenilor din Europa de Sud-Est ar reprezenta un sistem foarte perfid. Imigranții ar primi acolo ajutoare sociale mult mai mari decât veniturile din țările lor de origine. Cei care îi angajează beneficiază la rândul lor de bani de la serviciile sociale germane, încasând suplimentar și chirii exagerate de la acești imigranți, având în vedere condițiile de locuit sub orice critică pe care le oferă acestora.

Migranții turci se revoltă

Populația de origine turcă din zonă are o problemă mare cu acești nou-sosiți. Lucru confirmat și de șefa poliției din Duisburg, Elke Bartels. Imigranții turci care trăiesc de decenii în cartiere ca Marxloh și Hochfeld au venit la ea și i-au cerut ca străinii veniți din sud-estul Europei să fie obligați să plece.

Stradă din Marxloh-Duisburg

Stradă din Marxloh-Duisburg

Dar este greu de crezut că demolările vor rezolva problema. Casele dezafectate vor dispărea, ceea ce nu se va putea spune neapărat și despre oamenii din ele sau despre criminalitatea legată de ei.

Proiecte țintite

Cercetătorul Sebastian Kurtenbach de la Universitatea Bielefeld s-a preocupat de situația din Marxloh și din partea de nord a metropolei Dortmund. "Are sens ca aceste clădiri dezafectate să fie scoase de pe piața imobiliară. Dar nu va fi redusă astfel și criminalitatea. Aceste demolări nu vor fi panacee pentru sărăcia concentrată în aceste spații", crede Kurtenbach.

El vede în demolări un fel de reacție ostentativă a politicienilor și se bazează pe alte soluții: "În cartierele din nordul orașului Dortmund există proiecte în care imigranților nou-sosiți din România și Bulgaria li se oferă posibilitatea să se implice în renovarea clădirilor dezafectate, să se califice astfel pentru poziții pe piața muncii, ceea ce le-ar permite ulterior plata unor chirii. Astfel, acești oameni sunt integrați în viața locală. Este o strategie cu potențial de succes ridicat, dar una care necesită desigur mari eforturi." Cercetătorul mai atrage atenția că multe din persoanele care locuiesc în aceste cartiere nu ar avea șanse pe piața imobiliară tradițională. "Discriminarea familiilor de proveniență străină pe piața imobiliară este în continuare mai mare decât în alte ramuri ale societății."

Ministerul pentru dezvoltare urbană din Renania de Nord-Vestfalia a alocat pentru reconstrucții și renovări în acest an 33 de milioane de euro. De acești bani ar urma să profite orașele Dortmund, Duisburg, Essen, Gelsenkirchen, Hagen, Hamm, Herne și Wuppertal. Dacă acest proiect se va dovedi unul de viitor, rămâne de văzut. Mai este nevoie să-și dea acordul în acest sens și autoritățile federale.

Autor: Carsten Grün