1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Aventura mea germană

Cu "Blue Card" la muncă în Germania

O nouă oportunitate pentru persoanele cu înaltă calificare care doresc să muncească în UE: "Cardul albastru" (Blue Card). Iată cum poate fi obţinut acest permis, care sunt avantajele, dar şi dezavantajele acestuia.

"Directiva UE 2009/50/EG" este cunoscută mai degrabă ca "Directiva Blue Card" - elaborată după modelul american "Green Card". Cardul albastru reprezintă un nou permis de şedere şi muncă, menit să atragă în Germania, ca de altfel în întreaga Uniune Europeană, specialişti din spaţiul extra-comunitar.

Pe fondul evoluţei demografice în UE (îmbătrânirea populaţiei), cardul albastru ar trebui să reprezinte unul dintre pilonii ofensivei pentru mână de lucru cu înaltă calificare - susţine Hendrik Lörges, de la ministerul federal de interne: "Noile reglementări ar trebui să impulsioneze avântul economic şi să asigure, pe termen lung, prosperitatea Germaniei".

Condiţii privind obţinerea Cardului albastru în Germania

Noua reglementare a intrat în vigoare în Germania la 1 august 2012, cu aproximativ un an mai târziu faţă de restul ţărilor europene. Germania a manifestat oricum rezerve faţă de acceptarea forţei de muncă din noile state membre ale UE (2004 şi 2007). Guvernul de la Berlin şi-a rezervat dreptul de nu permite accesul "noilor europeni" pe piaţa germană muncii, timp de şapte ani.

Întârziata introducere a Cardului albastru a fost argumentată prin invocarea încâlcitelor iţe ale pachetului de reglementări pentru angajaţii din state non-UE. "Guvernul este de părere că întârzierea s-a meritat, fiindcă şi-a atins ţelurile", susţine Lörges.

Astfel, sub anumite aspecte, condiţiile au fost îmbunătăţite: de exemplu, în urma modificărilor aduse noilor reglementări, străinilor cu studii superioare li se acordă o perioadă de şedere de şase luni în Germania pentru a-şi căuta locuri de muncă. De asemenea, după absolvire, studenţii străini în căutare de angajatori îşi pot prelungi şederea pe teritoriul Republicii Federale cu 18 luni.

Cine doreşte să se stabilească în Germania cu Card albastru, trebuie să îndeplinească anumite criterii - stabilite de către Guvernul de la Berlin. Condiţia numărul unu este legată de nivelul de salarizare: străinul care nu obţine de la angajator un salariu brut anual de minimum 44.800 euro, nu are aproape nicio şansă să obţină permis de şedere şi muncă.

În cazul categoriilor profesionale de care Germania duce lipsă, cum ar fi medici, ingineri şi specialişti IT, graniţa salarială este mult mai scăzută: 35.000 euro anual. Hendrik Lörges susţine că aceste limite se pot modifica deoarece "sunt orientate după plafonul contribuţiilor la casa de pensii şi din acest motiv ar putea varia de la un an la altul".  

Înaintea introducerii Cardului albastru, străinii din spaţiul extracomunitar puteau obţine permis de şedere şi muncă în Germania, dar numai în baza unui contract pe un salariu anual de minimum 66.000 euro. După trei ani de şedere pe teritoriul Germaniei, posesorul unui Blue Card şi al unui contract de muncă valabil primeşte drept de rezidenţă permanentă.

"Blue Card" ca motor al dumping-ului salarial?

Există şi voci care critică plafonul de salarizare mai mic impus forţei de muncă din străinătate. "Germania a deviat mult de la standardele europene şi, de fapt, nici nu respectă reglementările Blue Card", susţine Karl Brenke de la Institutul German de Cercetare Economică. Pe Brenke îl deranjează mai ales faptul că, prin stabilirea nivelului salarial minim la 35.000 de euro, Germania a asigurat drepturi speciale anumitor categorii profesionale.

"Am asistat la audierile din comisia parlamentară. Cei din partea Guvernului au fost cât se poate de limpezi: este o decizie politică". E criză, iar Bruxelles-ul are acum probleme mai mari ca implementarea anumitor reglementări. O greşeală gravă, crede Brenke.

În ciuda excepţiilor adoptate în cadrul acestor reglementări, Guvernul de la Berlin spune că doreşte să combată dumping-ul salarial. Astfel, Cardul albastru este eliberat abia după verificarea situaţiei de către funcţionarii Oficiului Federal al Forţelor de Muncă. "Se verifică dacă angajatorul german respectă toate condiţiile, inclusiv dacă salariul pe care acesta îl oferă corespunde salariilor practicate în zonă ", afirmă Lörges.

Viitorul Cărţii albastre

Nu se ştie câţi specialişti străini intenţionează să beneficieze de Cardul albastru în Germania. Iniţiativa Guvernului federal, din anul 2000, a eşuat. Independent de Bruxelles, Berlinul a introdus atunci versiunea germană a "Green Card"-ului american. Experimentul a murit în faşă din cauza lipsei de interes a străinilor faţă de Germania.

În decursul a trei ani, doar 15.000 de specialişti străini şi-au manifestat dorinţa de a munci în Republica Federală. Acum nu se ştie nici cât de interesant va fi Cardul albastru pentru cei din afara spaţiului comunitar şi nici cât de atrăgătoare este piaţa germană a muncii pentru persoanele cu înaltă calificare.

În ultimii ani, din Germania au plecat aproximativ 30.000 de turci cu studii superioare. Numărul turcilor care au părăsit Republica Federală este mai mare ca al celor proaspăt sosiţi, susţin reprezentanţii comunităţii. 

Şi Karl Brenke se îndoieşte de succesul Cardului albastru. "Nu ştiu dacă oamenii sunt dispuşi să accepte asemenea salarii. Fiecare specialist ştie cât valorează, nu numai în propria lui ţară, ci şi în lume. Iar la salariile mici pe care Germania le oferă nu cred că putem vorbi despre o urare de bun-venit".