Crize vechi şi crize noi

Aserţiunea se întemeiază pe estimările Institutului Internaţional de Comparatistică Economică cu sediul la Viena ca şi pe opiniile altor experţi care întrevăd în ţările periclitate de criză o încetinire dramatică a creşterii economice. Deşi în România, precizează agenţia de rating Fitsch, riscurile de criză s-au agravat, aterizarea promite încă să fie ceva mai lină.

În schimb, criza prin care trec social-democraţii germani la ora actuală a devenit acută după pătrunderea partidului stîngii, succesor al fostului partid comunist din fosta RDG, în parlamentele vechilor landuri federale. DIE WELT este consternat de refuzul social-democraţilor de a dezbate motivele unei eventuale colaborări cu partidul stîngii ceea ce ar explica şi de ce mai niciunul dintre social-democraţi nu pare deranjat de faptul că această formaţiune stîngistă din vestul Germaniei este o „adunătură de fantome”. Tabuizarea partidului stîngii este neconstructivă crede PFORZHEIMER ZEITUNG pornind de la premiza că majoritatea alegătorilor germani sunt conştienţi că noua formaţiune oferă o suprafaţă de proiecţie unor dorinţe utopice şi nefinanţabile, fapt de care social- democraţii ar putea profita în măsura în care ar oferi alegătorilor soluţii aplicabile la problemele care-i frămîntă.

Între acestea, pierderea locurilor de muncă constituie una din sursele majore de îngrijorare. Este normal ca întreprinzătorii aflaţi în dificultate să renunţe la locuri de muncă pentru a-şi asigura supravieţuirea şi a salva astfel alte joburi. Dar în cazul concernului Conti & Co. este totuşi vorba de o cu totul altă dimensiune a reducerii de personal: concernele de acest fel au profituri uriaşe iar unele dintre ele comunică în acelaşi timp atît disponibilizările cît şi cifrele de afaceri record, scrie NEUE PRESSE . Situaţia reclamă o analiză diferenţiată atrage atenţia MÄRKISCHE ALLGEMEINE, fiindcă dacă marile concerne şi-ar merita uneori porecla de ucigaşe de joburi, întreprinderile mici şi mijlocii din Germania creează constant noi locuri de muncă.

Micul Principat Liechtenstein, încă un paradis fiscal , dă serioasă bătaie de cap Uniunii Europene după scandalul masivelor evaziuni fiscale din Germania. Includerea lui în spaţiul Schengen ar fi asemănător , din perspectiva Uniunii Europene, legendara buturugă mică aptă să răstoarne carul mare.

O democraţie care doreşte să fie competitivă pe plan internaţional are nevoie de schimbul de păreri, de dezbateri scrie KURIER, referindu-se la situaţia din Rusia înaintea alegerilor prezidenţiale de duminică. Cotidianul austriac recunoaşte meritul preşedintelui Putin de a fi pus capăt haosului care a domnit în timpul guvernării Elzîn, de a fi reuşit să cîrmuiască imperiul. Dar în acest scop, Putin a recurs la vechile structuri, aşa încît majoritatea administraţiei ruse este formată din agenţi secreţi bine antrenaţi, loiali tovarăşului lor de la Sankt Petersburg. Preţul acestei ordini care nu s-a instituit organic, firesc îl reprezintă nivelarea opiniilor la nivelul mass-media. În încheiere, cotidianul citat întrevede şi riscurile acestei situaţii, citez: dacă Medwedeew îşi va decepţiona alegătorii care întrevăd în el un preşedinte pro-liberal şi pro-occidental, într-o nu prea îndepărtată zi Rusia va rămîne şi fără petrol şi fără democraţie. Iar foarte curînd, cu o conducere bicefală, care în loc să privească în aceeaşi direcţie, se uită în toate părţile ca şi acvila cu două capete de pe stema drapelului imperiului eurasiatic.