1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Criza schimbă centrul de greutate

Şeful diplomaţiei luxemburgheze s-a săturat de discursurile populiste de dreapta din campania electorală a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy.

În opinia lui Asselborn, discursul în care Sarkozy s-a referit, în faţa a 30.000 de alegători, la politica de imigrare şi la acordul european privind libera circulaţie a fost "un derapaj de cea mai joasă speţă".

În cazul în care solicitarea Franţei privind revizuirea acordului Schengen nu va fi soluţionată favorabil, Sarkozy ameninţă cu o suspendare temporară a participării Franţei la spaţiul de liberă circulaţie. O purtătoare de cuvânt a Comisiei de la Bruxelles a informat că niciun stat european nu poate părăsi, pur şi simplu, acordul. Cine va dori să reformeze sistemul Schengen, va trebui să modifice atât Tratatele europene, cât şi bazele juridice ale UE - a mai menţionat reprezentanta CE; demersuri posibile numai cu acordul celorlalte state membre. Dacă Franţa ar reintroduce controale la frontieră, Parisul ar încălca normele Schengen şi ar risca sancţiuni.

În 2011, în urma unei dispute între Italia şi Franţa pe marginea imigraţiei ilegale, comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malström, a admis că acordul Schengen necesită anumite modificări. Astfel, în decembrie, Malström a şi prezentat o primă propunere, pe care multe state membre au respins-o.

Ministrul german de interne Hans-Peter Friedrich (CSU) a acuzat-o pe doamna Malström de imixtiune în drepturile suverane ale statelor. În propunerea sa, comisarul originar din Suedia sugera posibilitatea introducerii controlalelor la frontiere, la cererea Bruxellesului. Ţările spaţiului Schengen pot relua verificările la graniţă numai dacă securitatea naţională este ameninţată.

Grecia ar trebui să-şi păzească mai bine graniţele

În discursurile sale electorale, preşedintele Nicolas Sarkozy susţine că, în Franţa, sunt prea mulţi imigranţi. Situaţia s-ar datora controalelor insuficiente de la graniţele exterioare ale Uniunii. Sarkozy cere ca, în decurs de un an de la posibila sa realegere în funcţie, acordul Schengen să sufere o reformă structurală. "Ca şi în cazul uniunii monetare, care dispune de o conducere, şi în Schengen ar trebui numit un fel de guvern, însărcinat cu gestionrea fluxurilor migratorii", a declarat Sarkozy.

În opinia sa, ţările care nu pot asigura un control eficient al graniţelor exterioare ale UE ar trebui excluse din Schengen sau constrânse să încheie cu statele vecine acorduri de protejare a frontierelor interne. Vizată este mai ales Grecia, ţară prin care pătrund în UE, venind din Turcia, cei mai mulţi imigranţi ilegali. Conform agenţiei europene "Frontex", Grecia a devenit principala rută a imigranţilor clandestini din Africa şi Asia.

Dar Franţa nu este singura ţară care critică Grecia. La conferinţa miniştrilor europeni ai afacerilor interne, nemulţumite de situaţia din spaţiul elen au mai fost şi Germania, Austria, Olanda, Belgia, Marea Britanie şi Suedia. Aceste şapte state preiau 75% din solicitanţii de azil din Europa.

Liderul socialiştilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda, îi reproşează preşedintelui Sarkozy că pune în pericol una din marile realizări ale comunităţii: libera circulaţie. "De acum încolo ar trebui să arătăm paşaportul şi la intrarea în Parlamentul de la Strassbourg?", se întreabă retoric Swoboda.

În Franţa există mai puţini imigranţi ca în alte state

Visumseinführung an Polens Ostgrenze Verschiedene Wege der Migration

În pledoariile privind revizuirea acordului Schengen, Nicolas Sarkozy a vorbit despre "valul" de străini din Franţa, dar alte argumente n-a mai oferit. Mai toţi imigranţii stabiliţi în Franţa cu forme legale au venit prin reîntregirea familiei. Conform Oficiului european de statistică "Eurostat", în februarie 2012, străinii reprezentau 5,8% din populaţia ţării, în condiţiile în care media la nivel european este de 6,5 procente. În 2010, în Uniunea Europeană au sosit 500.000 de imigranţi ilegali - a anunţat CE. Peste jumătate dintre aceştia au depus cerere de azil. Numărul solicitărilor către statul francez a fost de 53.000. 

Mulţi imigranţi clandestini optează şi pentru ruta prin Balcanii de Vest; prin ţările cărora UE le garantează acces fără viză în spaţiul comunitar. Din această cauză Parlamentul şi statele membre au hotărât, în decembrie 2011, că libertatea de circulaţie poate fi din nou îngrădită în cazul statelor care creează probleme. În clipa de faţă, în mod deosebit albanezii şi grupurile de romi din Serbia şi Macedonia profită de libertatea de mişcare pentru a depune cerere de azil în occident. Din acest motiv, anumite ţări din Balcani sunt ameninţate cu reintroducerea vizelor pentru UE.

Între timp, nici olandezii nu au prea multă încredere în controalele efectuate la graniţele exterioare ale Uniunii. Autorităţile din Olanda au decis să fotografieze toate tăbliţele de înmatriculare ale autoturismelor care intră şi ies din ţară. Anul trecut, guvernul danez a reluat pentru scurt timp controalele la frontierele cu Germania şi Suedia.

Fără să stea prea mult pe gânduri, în vara aceluiaşi an, Italia a pus la dispoziţia refugiaţilor vize Schengen pentru ca aceştia să poată călători mai departe către Franţa. Ca răspuns, Parisul a reintrodus, temporar, controale la graniţa cu Italia. Conflictul a fost aplanat, dar a constituit baza discuţiilor privind o reformă structurală a acordului Schengen.

Autor: Bernd Riegert, Claudia Ştefan
Redactor: Ovidiu Suciu