Criza refugiaţilor: Angela Merkel la Ankara

În ciuda promisiunilor făcute de Ankara, de a reduce numărul de refugiaţi care pătrund în spaţiul UE, zeci de mii de persoane ajung pe mai departe în Grecia traversând graniţa comună cu Turcia. Iată de ce, în cadrul vizitei pe care o întreprinde la Ankara, şefa executivului de la Berlin pledează pentru sporirea securităţii frontierelor turce. Criza refugiaţilor şi eforturile de soluţionare a acesteia se află în centrul convorbirilor programate cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi premierul Ahmet Davutoglu. Un aspect important în acest sens îl reprezintă îneţelegerile convenite între responsabilii turci şi cei europeni de la Bruxelles. În luna noiembrie, UE a promis Turciei suma de 3 miliarde de euro pentru refugiaţi. Turcia este, alături de Iordania şi Liban, ţara care a preluat cei mai mulţi dintre refugiaţii sirieni. În schimbul acestei sume de bani, puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, Turcia ar trebui să sporească protecţia la graniţele sale, limitând astfel fluxul de refugiaţi care încearcă să pătrundă prin Grecia în Europa Centrală şi de Nord.

Liderii UE reproşează Ankarei că nu respectă întru totul acest aspect al înţelegerii. Turcia respinge acuzaţiile şi împiedică, în prezent, intrarea pe teritoriul său unui număr de zeci de mii de sirieni din Aleppo şi împrejurimi, unde se dispută lupte crâncene.

Mai mult decât atât, Ankara susţine că numărul refugiaţilor a scăzut deja considerabil. Angela Merkel a efectuat o vizită similară în Turcia în luna octombrie, iar acum câteva săptămâni au avut loc primele consultări guvernamentale germano-turce. Potrivit ministrului german de Externe, Frank-Walter Steinmeier (SPD), la o reuniune ministerială desfăşurată la Amsterdam, Turcia a dat asigurări că va întreprinde şi mai mult în vederea asigurării securităţii la frontiere. Omologul său turc, Mevlüt Cavusoglu, a precizat la Amsterdam că mult mai puţini refugiaţi reuşesc să ajungă din Turcia în Grecia, aşadar în spaţiul UE. Afirmaţiile contrare ar fi, a spus el, "o manipulare în mediile capitalelor occidentale".

Înaintea deplasării ei la Ankara, Angela Merkel s-a consultat pe această temă cu preşedintele Franţei, Francois Hollande. În cadrul întrevederii avute la Strasbourg, cei doi lideri politici ar fi convenit să susţină Turcia pe calea implementării planului de acţiune. Înţelegerea dintre UE şi Ankara prevede şi combaterea de către autorităţile turce a bandelor de traficanţi de oameni. Criza refugiaţilor va constitui şi tema principală a următorului summit al UE, programt a avea loc pe 18 şi 19 februarie la Bruxelles.

Critici la adresa politicii guvernului

Vizita cencelarei federale în Turcia a fost criticată de formaţiunile de opoziţie din Germania. Liderul verzilor ecologişti, Cem Özdemir, a declarat la postul de radio MDR că se îndoieşte că suma de 3 miliarde de euro, pusă Turciei la dispoziţie de UE, va contribui cu adevărat la diminuarea valului de refugiaţi. "Doar cu bani nu va fi soluţionată criza", a spus el, adăugând că Turcia şi Grecia ar trebui să pună capăt "resentimentelor pe care le nutresc". În plus, a mai atras atenţia Özdemir, bandele de traficanţi de oameni sunt "parte a economiei turce".

Sahra Wagenknecht, din partea Stângii a avertizat guvernul federal de la Berlin să nu se lase "şantajat" de Turcia. Anume de "un regim care nu are absolut nimic în comun cu sistemul nostru de valori şi care e co-responsabil pentru atualul dezastru".

Eurodeputatul liberal Alexander Graf Lambsdorff, un adversar al primirii Turciei în UE, a menţionat la rândul său că vizita Angelei Merkel la Ankara nu are cum soluţiona criza refugiaţilor. "Repetatele vizite întreprinse în Turcia nu înlocuiesc o politică eficientă a guvernului federal faţă de refugiaţi, politică ce se lasă încă aşteptată" a subliniat acesta la postul public Deutschland-Radio.

Comunitatea turcă din Germania i-a cerut cancelarei Merkel să abordeze, în cadrul convorbirilor sale de la Ankara, şi chestiunea drepturilor omului. Preşedintele comunităţii, Gökay Sofuoglu, a precizat într-un interviu acordat cotidianului Rheinische Post că "Merkel şi UE nu au voie să treacă cu vederea faptul că în Turcia drepturile omului, mai ales cele ale kurzilor, şi libertatea presei sunt călcate în picioare".