1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Criza - o poveste fără sfîrşit?

Spre a nu tulbura bucuriile Crăciunului şi ale Anului Nou, vreo două săptămîni nu s-a mai vorbit despre criză, ca şi cum ea ar fi încetat să existe. Cu atît mai intempestivă este revenirea ei în prim planul actualităţii.

Primul summit al crizei din noul an, desfăşurat la Berlin în binecunoscuta formulă Merkozy, alias Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy, a avut parte de comentarii contradictorii.

Din meridionala Barcelona, LA VANGUARDIA crede că cei doi lideri au vîndut doar optimism şi că prin urmare, rezultatele întîlnirii de la Berlin au fost dezamăgitoare.

Motiv suficient pentru ca LE FIGARO, după ce revendică din partea cuplului să dea dovadă, în sfîrşit, de fermitate şi consecvenţă, relevă conciliant că deşi activismul tademului franco-german trezeşte unele iritaţii, deşi Merkozy provoacă zîmbete condescendente şi incită la remarci maliţioase, nu trebuie uitat că zona monetară euro a rămas în viaţă doar datorită eforturilor cancelarei germane şi preşedintelui francez.

Euforic, MÄRKISCHE ALLGEMEINE exclamă: ce bine că cei doi vecini sunt de acord în privinţa modalităţilor de salvare a monedei euro. Principiul este valabil şi în cazul impozitării tranzacţiilor financiare. Sarkozy urmăreşte tenace acest ţel spre a demonstra în plină campanie electorală că poate domestici pieţele financiare. Angela Merkel urmăreşte şi ea acelaşi ţel dar nu doreşte să adopte o poziţie singulară, tinzînd spre o soluţie comună, europeană. O atitudine înţeleaptă fiindcă impozitul pe veniturile obţinute din tranzacţiile financiare, menit să frîneze ruleta bursieră, este efectiv doar atunci cînd nu lasă portiţe de scăpare. Berlinul şi Parisul trebuie să uzeze de puterea lor de influenţă şi împreună să se îngrijească ca propunerea înaintată Comisiei UE să devină lege pentru toţi.

Uită oare susţinătorii acestei soluţii cît de controversat este impozitul pe tranzacţii financiare, aşa numitul impozit Tobin - care pînă acum nu a fost aplicat în nici o ţară din lume - se poate întreba cititorul comentariului publicat în LUXEMBURGER WORT. Oricum, adaugă cotidianul citat, Sarkozy ştie că poate cîştiga puncte mizînd pe introducerea acestei taxe pe tranzacţiile cu derivate, aşa încît subiectul rămîne pe mai departe în actualitate şi în dezbatere.

Pentru ziarul L'ALSACE, Merkel şi Sarkozy nu s-ar mai fi ostenit deunăzi la Berlin să cadă cu orice preţ de acord spre a salva moneda. Dimpotrivă, s-a dovedit că Franţa este decisă să meargă pe propriul ei drum, fie ce-o fi. Merkel în schimb, de acord şi ea cu introducerea aşa numitei taxe Tobin, vrea să obţină consimţămîntul tuturor celor 27 de membri ai Uniunii.

Un ţel aproape imposibil de atins ştiind că Marea Britanie este din capul locului împotriva respectivei soluţii şi că, din această perspectivă, summitul de la Berlin nu a făcut decît să lărgească şi mai mult Strîmtoarea Mînecii, adaugă LA REPUBBLICA.

Pe deasupra, THE TIMES pledează, nici mai mult nici mai puţin, pentru diminuarea impozitului la care sunt supuse persoanele foarte bogate în Marea Britanie, argumentînd că aceste taxe îi sperie pe investitori şi întreprinzători. Nu însă şi pe Angela Merkel, decisă să introducă taxa Tobin în spaţiul comunitar, la nevoie şi fără Marea Britanie, remarcă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

Deocamdată însă, duce mai departe ideea RHEINISCHE POST, speranţa lui Merkel şi Sarkozy de a pune căpăstru pieţelor financiare şi de a combate criza europeană, nu pare a avea sorţi de împlinire. Impozitul pe tranzacţiile financiare va face şi mai puţin atrăgătoare zona euro pentru investitorii străini, iar ofertanţii produselor financiare vor putea bascula pe umerii clienţilor lor, povara pomenitului impozit.

Criza continuă iar dosarul preşedintelui Christian Wulff este încă departe de a fi clasat, deşi SCHWÄBISCHE ZEITUNG crede că toate dovezile ar fi fost scoase la lumină. Multe lucruri sunt neplăcute iar dacă nu s-ar fi ivit o criză profundă şi în sînul coaliţiei conservator-liberale de la Berlin, dacă înaintea lui nu ar fi demisionat deja Horst Köhler din funcţia de preşedinte al Germaniei, Christian Wulff ar fi părăsit Palatul Belvedere

Autor: Rodica Binder
Redactor: Medana Weident