1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Criza financiară umbreşte succesul modelului american

Francis Fukuyama, neoconservatorul renegat, proorocul unui încă neconfirmat „sfîrşit al istoriei”, emite pe fundalul crizei cîteva noi ipoteze despre capitalism şi viitorul Americii

default

Coperta ediţiei germane a cărţii lui Francis Fukuyama "Eşecul Americii?"

Mai periculoasă decît dominoul care a dus la prăbuşirea unor bănci americane, mai păguboasă decît pachetul celor deocamdată 700 de miliarde de dolari cu care contribuabilii americani sunt chemaţi să recapitalizeze instituţiile financiare în derivă, este erodarea unui model care s-a bucurat de o popularitate nemaiîntîlnită în istorie: modelul american.

Impresia este enunţată de Francis Fukuyama în eseul publicat în revista germană „Cicero”.

În ultimul secol, America nu şi-a exportat în întreaga lume nu doar modul de viaţă,ci mai ales ideile. În anii 80 în timpul administraţiei Reagan, două dintre acestea s-au impus: o anumită formă de capitalism caracterizată prin reducerea impozitelor dar şi a controlului statului, oferind şanse generoase globalizării. A doua idee stă la baza convingerii că doar America este promotoarea democraţiei şi libertăţii în întreaga lume.

Atunci cînd criticile la adresa unui sistem vin din interiorul acestuia, ele sunt pe cît de întemeiate pe atît de dureroase. Fukuyama, obişnuit să ia atitudine faţă de fiecare din noile tendinţe politice, sociale şi culturale ale istoriei recente - neoconcervatorismul, societatea informaţională, postumanismul - se întreba deja în 2006 dacă nu cumva America eşuează?

În articolul publicat acum în revista germană citată, el consideră că Statele Unite au impulsionat la nivel global economia pînă în 2007.Idealurile libertăţii şi democraţiei au început însă să pălească cu cîţiva ani mai înainte, mai exact după începerea războiului din Irak.

Actuala criză financiară pune capăt aşa numitului reaganism, epocă inaugurată de preşedintele Ronald Reagan ca şi convingerii că pieţele financiare trebuie lăsate să acţioneze liber doar după propriile lor legi. Fukuyama nu introduce criterii etice, precum lăcomia, setea nelimitată de profit, consumul excesiv, în analiza crizei sistemului capitalist de tip „cow-boy”,cum l-au supranumit adversarii săi neo-socialişti din lumea a treia sau , cu cuvintele criticilor săi occidentali, „turbo capitalismului.”

Fukuyama uzează de o perspectivă comparatistă, contrapunînd capitalismul american celuia european cu trimiteri şi la strategiile financiare ale Chinei sau ale altor state care au profitat din plin de globalizare. Politologul american se opreşte şi asupra efectelor sociale regretabile ale capitalismului de tip reganian, continuat de preşedintele republican Bush , care s-a prevalat între altele de pretextul răspîndirii democraţiei în lume pentru a purta războiul din Irak.

Ca şi magnatul George Soros, ca şi alţi colegi americani de breaslă, profesorul universitar Francis Fukuyama crede că indiferent de rezultatul alegerilor prezidenţiale, America stă în faţa unei inevitabile cotituri.

Spre deosebire însă de Soros care foarte recent, într-un interviu publicat în cotidianul DIE WELT întrevedea în actuala criză un posibil apus al secolului american, Fukuyama crede că Statele Unite vor recîştiga în cele din urmă influenţa şi încrederea de care s-au bucurat vreme de peste un veac.

Aceasta, nu în ultimă instanţă, fiindcă nici modelul rus şi nici cel chinez sunt infinit mai puţin bune decît cel american, fireşte, într-o variantă „reformată” după actuala criză.