1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Criza financiară şi urmările ei

Paralizarea burselor ca urmare a neaprobării pachetului financiar de 700 de miliarde de dolari de către Camera Reprezentanţilor în SUA

default

Depunerile în pericol

Criza nu doar că a început în SUA, ci a fost provocată de SUA, scrie ziarul olandez TROUW din Amsterdam. Ani la rând guvernul şi cetăţenii au făcut datorii absurde care nu aveau cum să fie restituite. Cetăţenii şi-au finanţat casele cu credite pe care băncile lipsite de simţul răspunderii şi le-au vândut reciproc.

FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG îşi face griji în privinţa pierderii de încredere în sectorul financiar, iar STUTTGARTER ZEITUNG este de părere că guvernul federal are datoria să lămurească întreaga situaţie. Băncile care speculează peste măsură trebuie să suporte consecinţele de rigoare şi nu să fie salvate de stat, dat fiind că şi posibilităţuile acestuia sunt limitate.

Europa a dormit, atrage atenţia cu indignare DER STANDARD din Viena şi probabil că de aceea şi contribuabilul european va fi la fel de paguri ca cel american. Este timpul să se elaboreze un plan de urgenţă mai ales în privinţa principiilor de respectat pentru ca pe viitor să se evite spolierea în stil mare a contribuabilor.

Dar cine are o soluţie pentru această criză?, se întreabă LES DERNIERES NOUVELLES D’ALSACE, care răspunde pe loc, nimeni. S-a pierdut credibilitatea în experţi, în pieţe şi în sistem. Efectul de domino se propagă rapid şi nu are rost să se arunce vina pe politica de creditare a SUA. Europa a copiat în parte cu entuziasm modelul american, aşa încât acum nu are de ce să plângă, ci doar să suporte consecinţele de rigoare.

În inima catastrofei financiare globale există o gaură neagră, scrie LA REPUBBLICA din Roma, iar noi toţi ne aflăm pe marginea ei. În aceste zile se poate vorbi despre un al doilea 11 septembrie. Această preşedinţie nu este în stare nici măcar în propriile rânduri să dea dovadă de solidaritate pentru a ieşi din situaţia disperată în care se află.

“Austria îngrijorează Europa”, titrează LA STAMPA din Torino. Duminica trecută aproape fiecare al treilea alegător s-a decis să voteze cu unul din cele două partide radicale de dreapta. Se repetă astfel situaţia din 1999. O mare parte a electoratului consideră europenizarea şi globalizarea ca două fenomene care devin tor mai asemănătoare, căci ambele lipsesc cetăţenii de capacitatea de a decide asupra viitorului lor. Ele permit ca suveranitatea şi procesele democratice naţionale să fie din ce în ce mai limitate. Dacă nu vom găsi curând un antidot sentimentul antieuropean va creşte în ţările bătrânului continent iar urmările catastrofale pot fi uşor de presupus.

Toate mandatele au revenit în Parlamentul de la Minsk partidului de guvernământ şi nici unul opoziţiei, constată cu stupoare MÄRKISCHE ODERZEITUNG din Potsdam. Acesta este bilanţul comediei jucată la sfârţitul săptămânii trecute în Belarus, unde preşedintele Lukaşenko se poate prezenta ca învingătror al unui scrutin democratic. Metodele de presiune şi intimidare s-au schimbat în interior. Adversarii politici sunt implicaţi chipurile în afaceri fiscale dubioase, fie nu li se permite să muncească, deci să existe. Lukaşenko poate face ce vrea pentru că Occidentul nu are nici o strategie faţă de Belarus şi în conştiinţa multor europeni această ţară nici nu există.