Criza financiară sau unde poate duce încrederea oarbă în rating?

Minusuri uriaşe, cursuri în cădere liberă, dar, susţin experţii, intervenţia statului nu este deocamdată necesară.

Şeful Uniunii Băncilor Federale, Klaus Peter Müller, crede încă în forţa de auto-reglare a pieţei şi speră ca băncile să înveţe din actuala criză şi să fie ceva mai atente în viitor.

"Ne-am bazat prea mult pe ratinguri, am crezut în ele, fără a mai apela la propriile mecanisme de testare", recunoaşte Müller.

Sarcina agenţiilor de rating este de a avertiza din timp asupra riscurilor, ceea ce nu au făcut în cazul Germaniei.

Economistul şef al Deutsche Bank, Norbert Walter explică: "Asistăm la eşecuri pe întreaga linie. Nu am fost în stare să recunoaştem complexitatea situaţiei, caracterul ei internaţional, problemele de pe piaţa de capital, toţi - de la manageri fondurilor de risc, la autorităţile de control, care au dreptul, de fapt chiar obligaţia de a verifica evidenţele în cazul băncilor de exemplu. Cu toţii am eşuat şi ne aflăm acum în faţa crizei."

Economiştii cer statului ca în viitor să se implice mai mult în verificarea activităţii agenţiilor de rating.

Revenind la România, ea a fost inclusă în clasa de risc 3 în funcţie de indicatorul macroecomic care evaluează potenţialele riscuri sistemice, ce pot apărea din trei cauze: creşterea rapidă a creditării bancare, creşterea artificială a valorii activelor şi/sau volatilitatea cursului de schimb. Indicatorul Fitch MPI MacroPrudential Indicator)evalueaza vulnerabilitatea sistemelor bancare, pe o scală de la "1", pentru un nivel scazut de risc, la "3", pentru un nivel mare de risc.