Criza financiară globală - o profeţie autoîndeplinită?
14 ianuarie 2010
Financial Crisis Inquiry Commission (FCIC), comisia parlamentară, alcătuită din zece persoane şi prezidată de fostul ministru de finanţe al Californiei, Phil Angelides, va audia o serie de manageri cu privire la rolul pe care l-au avut în declanşarea celei mai grave recesiuni din anii 1930 încoace. Rezultatele comisiei îi vor fi prezentate preşedintelui SUA, Barack Obama, până cel târziu pe 15 decembrie 2010. Printre cei audiaţi se numără preşedinţii băncilor JP Morgan (James L. Dimon), Goldman Sachs (Lloyd Blankfein), Morgan Stanley (John Mack) şi Bank of America (Brian Moynihan). În afara băncilor, vor fi audiaţi de asemenea reprezentanţii agenţiilor americane de rating şi ai autorităţilor statului.
"Self fulfilling prophecy"
Marile bănci americane nu-şi asumă întreaga răspundere pentru declanşarea crizei financiare, deşi admit comiterea anumitor greşeli. Colapsul s-ar datora mecanismului aşa-numitei "self fulfilling prophecy" (o profeţie care se împlineşte pe sine), după cum a declarat şeful Bank of America, Brian Moynihan, în faţa comisiei parlamentare.
Potrivit JP Morgan Chase, controversata asociere a băncilor comerciale cu cele de investiţii, în cadrul marilor instituţii bancare americane, nu ar fi contribuit în niciun fel la declanşarea crizei. James L. Dimon a precizat că economia americană are nevoie de bănci de toate dimensiunile: "Soluţia nu poate consta în limitarea mărimii concernelor financiare", a spus el. Dimpotrivă, ar fi nevoie de un sistem care să poată suporta chiar şi prăbuşirea celei mai mari bănci, fără ca daunele să trebuiască apoi suportate de către contribuabili. Jamie Dimon s-a exprimat de asemenea în favoarea bonusurilor controversate oferite de bănci angajaţilor lor pentru performanţe deosebite. Practicile de remunerare a managerilor au fost şi rămân îndreptăţite, a subliniat şeful JP Morgan Chase.
"Un risc prea mare"
John Mack, preşedintele Consiliului de Administraţie al băncii de investiţii Morgan Stanley, a admis că băncile au comis greşeli grave. "Multe firme şi-au asumat un risc prea mare", a spus el, adăugând că ar fi fost totuşi de datoria autorităţilor să intervină.
Vehement criticate sunt băncile de investiţii care au încasat beneficii uriaşe prin intermediul unor instrumente financiare netransparente şi care au provocat aproape colapsul sistemului financiar. Recent, Goldman Sachs a recunoscut că prin tranzacţiile sale financiare, a periclitat situaţia propriilor clienţi.
"Pentru mine e ca şi cum aţi vinde o maşină cu frânele defecte", a conchis preşedintele comisiei, Phil Angelides, "oferindu-i clientului dvs. apoi şi încheierea unei asigurări în caz de accident". Asemenea practici, a subliniat el, nu contribuie tocmai la consolidarea încrederii în pieţele financiare.
Compensarea daunelor
Managerii băncilor vor fi audiaţi şi pe parcursul zilei de astăzi. Tot astăzi, preşedintele SUA, Barack Obama, va anunţa, potrivit unor surse guvernamentale, perceperea unei noi taxe pentru sectorul financiar american, cu ajutorul căreia guvernul intenţionează să încaseze până la 120 de miliarde de dolari pentru a compensa pierderile provocate de programul Tarp de asistenţă a băncilor. Statul american a trebuit să susţină sistemul financiar afectat de criză cu 700 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, zeci de bănci mici au dat faliment. În cazul Citigroup sau al concernului de asigurări AIG, statul american a fost constrâns să devină acţionar principal.
Autor: reuters/dpa/Ana-Maria Fischer-Dieskau
Redactor: Medana Weident