Criza financiară şi unele din cauzele şi consecinţele ei

Diferenţele de fus orar au jucat o festă ziarelor germane, care anunţă prematur, cu titluri de-o şchioapă, încheierea la Washington a unui istoric acord menit să salveze grav zdruncinatul sistem financiar de peste ocean.

Dar editorialiştii din Republica Federală analizează în profunzime şi cu acuitate o criză care, departe de a fi doar americană, ameninţă să antreneze în hăul recesiunii lumea întreagă.

Nu puţini comentatori strâmbă din nas în reacţie la vehemenţa criticilor antiamericane formulate de ministrul german al finanţelor, Steinbrueck, care, făcând aluzie la atentatele de la 11 septembrie, a declarat că „lumea nu va mai fi aceiaşi” după această criză financiară. Demnitarul german a mai afirmat că „SUA îşi vor pierde treptat rolul de superputere financiară”, pe care-l vor prelua băncile europene şi asiatice.

„Cu sumbrele sale proorociri, ministrul social-democrat a purces pe un drum periculos”, estimează Rheinische Post. Ziar care, ştiind bine că funcţionarea instituţiilor monetare se bazează pe încrederea în ele, îi recomandă ministrului german să înţeleagă că „economia este întotdeauna şi psihologie. Steinbrueck”, mai relevă ziarul din Duesseldorf, deţine „un rol cheie în depăşirea crizei. Ca atare, el ar face bine să-şi aleagă cu grijă cuvintele, pentru ca teama să nu se transforme într-o panică în stare să-l înghită şi pe el”.

Şi Osnabruecker Zeitung subliniază că „a-i critica pe răii de peste ocean nu e câtuşi de puţin de ajuns” întru aplanarea crizei, chiar dacă „tirada ministrului german e explicabilă după ce multă vreme, i s-a reproşat în cercurile financiare tocmai prudenţa şi aderenţa excesivă la ideea statului puternic” şi al strictului control etatist al economiei.

La stânga spectrului politic, Westdeutsche Zeitung se grăbeşte să amplifice mesajul demnitarului berlinez şi să scoată în evidenţă că „Steinbrueck ştie ce ştie, că un ministru al finanţelor dispune de informaţii, pe care omul de rând nu le deţine şi că, prin urmare, ne aşteaptă o recesiune americană şi o consecutivă atragere în vârtej a Europei”. Ziarul speră să asistăm la îngroparea capitalismului „sălbatic” de tip anglo-saxon şi înlocuirea lui cu economia socială de piaţă din unele ţări europene.

Analiştii conservatori sunt şi ei îngrijoraţi dar lansează avertismente de moderare a revendicărilor dirijiste ale stângii cu simpatii comuniste. Frankfurter Allgemeine Zeitung relevă că actuala criză are un enorm potenţial distructiv pe plan politic, întrucât ar putea să ducă la avarierea „sistemului de coordonate politice într-un moment, în care până şi americanii încep să aibă dubii” privind capacitatea de funcţionare a economiei de piaţă. „Toate acestea dau apă la moară partizanilor statului puternic”, care controlează tot şi toate. „Adepţii acestuia alcătuiesc în special dar nu numai partidul (postcomunist al) stângii, care „intonează în prezent imnul socialist al economiei planificate, ca şi cum centralismul economic nu s-ar fi dovedit falimentar”. Ziarul prevede atragerea nu doar a social-democraţilor în această alunecare spre stânga, ci şi căderea în capcană a multor creştin-democraţi.

În fine, ziarul Die Welt examinează cauzele şi consecinţele crizei asupra campaniei electorale americane şi a vieţii politice şi economice europene. „Declanşată de tentativa dea-i ajuta pe americanii săraci să devină proprietari de case, precum şi de renunţarea la mecanisme de control financiar, criza”, scrie ziarul, „n-ar trebui să constituie un prilej pentru Europa să se bucure de paguba celor de peste ocean. Fiindcă dincolo de disensiunile politice transatlantice, America şi Europa sunt economic siamezi”. Indiferent cine va prelua cârma Casei Albe, lumea veche ar face bine să-l sprijine din răsputeri pe liderul lumii noi, mai recomandă cotidianul berlinez.