1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Criza din Kârgâzstan se extinde

Ciocnirile violente din sudul Kârgâzstanului demonstrează Uniunii Europene că trebuie să acorde autorităţilor de la Bişkek mai multă susţinere politică.

Cine şi cu ce scop a provocat violenţele din Kârgâzstan?

Cine şi cu ce scop a provocat violenţele din Kârgâzstan?

Imaginile cutremurătoare din oraşele Osh şi Jalalabad, înfăţişându-i pe refugiaţii uzbeci, amintesc Europei de evenimentele din fosta Jugoslavie. Ca atare se vorbeşte de "epurare etnică" în Kârgâzstan, iar presa europeană îşi explică revoltele violente din ţară prin tensiunile dintre cele două grupări etnice, uzbeci şi kârgâzi. În acelaşi timp, mass media europeană îi consideră vinovaţi pe kârzgâzi, ţinând cont că majoritatea refugiaţilor sunt uzbeci. O imagine falsă a situaţiei din Kârgâzstan.

Ultimile informaţii din regiunile de criză arată că victimile sunt atât uzbecii cât şi kârgâzii. Ambele etnii au căzut victime aceleiaşi bande criminale bine organizate care răspândeşte teroarea în ţară încă de la sfârşitul săptămânii trecute. Membrii aceastei organizaţii par a se adapta situaţiei: când îi întâlnesc pe uzbeci, se dau drept kârgâzi şi invers.

Preşedintele interimar al Kârgâzstanului, Rosa Otunbaieva

Preşedintele interimar al Kârgâzstanului, Rosa Otunbaieva

Experţii estimează că agresorii şi-au pus din timp la cale operaţiunile. Faptul că violenţele din Kârgâzstan au izbuncnit concomitent cu deschiderea Campionatului mondial de fotbal nu este întâmplător. Potrivit responsabililor ONU, violenţele din oraşul kârgâz Osh s-au declanşat în acelaşi timp în cinci cartiere diferite, o dovadă a faptului că atacurile urmează un plan bine pus la punct. Ciocnirile din Kârgâzstan nu sunt o "epurare etnică" ci un atac planificat menit să destabilizeze regiunea şi să împiedice referendumul privind modificarea Constituţiei, iniţiat de guvernul apropiat preşedintelui interimar Rosa Otunbaieva. Nu se ştie încă dacă atacurile au fost iniţiate de simpatizanţii fostului preşedinte Kurmanbek Bakijew sau dacă au fost provocate de organizaţii criminale de tip mafiot.

Pentru Kârgâzstan ajutorul comunităţii internaţionale în stabilizarea situaţiei este decisiv, atât pentru a facilita revenirea refugiaţilor în ţară cât şi pentru a garanta desfăşurarea referendumului planificat pentru 27 iunie. Uniunea Europeană şi Statele Unite trebuie să coopereze cu Rusia prin intermediul ONU pentru a oferi noului guvern de la Bişkek susţinerea necesară. Europenii, americanii şi ruşii trebuie să înţeleagă că destabilizarea Kârgâzstanului ar atrage în regiune atât organizaţii criminale cât şi forţe radical-islamice, care ar putea acţiona din Kârgâzstan cu uşurinţă împotriva guvernelor prooccidentale din regiune.

Autori: Ingo Mannteufel/ M.P.
Redactor: Medana Weident