Criza din Grecia, în atenţia summitului UE

Invitaţia la summitul european, adresată de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şefilor de stat şi de guvern ai statelor membre ale UE, nu conţine nicio singură dată cuvântul "Grecia".

Astfel, liderul european a venit în întâmpinarea Germaniei, care s-a opus ideii de a elabora, în cadrul summitului ce va avea loc astăzi şi mâine la Bruxelles, un mecanism pentru acordarea de ajutoare financiare în interiorul zonei Euro.

Grecia nu este falimentară, a reiterat neobosit cancelarul federal, Angela Merkel:

"De aceea, nu despre acordarea de ajutoare financiare trebuie discutat zilele acestea. Consider, de asemenea, important să nu le dăm iluzii pieţelor financiare. Ajutoarele financiare nu vor figura joi pe agenda summitului european, deoarece Grecia susţine ea însăşi că momentan nu are nevoie de asistenţă".

Plan de urgenţă

Cu toate acestea, cea mai importantă temă a reuniunii de la Bruxelles va fi alcătuirea unui potenţial plan de urgenţă pentru statul membru adânc îndatorat, chiar dacă pe agenda şefilor de stat şi de guvern figurează alte teme, precum creşterea economică sau protecţia mediului.

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a prezentat la începutul acestei luni sugestiile sale pentru strategia de creştere economică în UE, "Europa 2020", care prevede stabilirea unor obiective precum şi a unor investiţii comune în domeniile: protecţia climei, cercetare, învăţământ şi combaterea sărăciei. Diferenţele dintre statele membre în aceste sectoare reprezintă o problemă, a declarat şeful executivului european:

"Dezbaterile pe marginea reacţiei corecte faţă de deficitul bugetar al Greciei şi necesitatea distribuirii sarcinilor în vederea ajutorării ei au demonstrat că trebuie echilibrate inegalităţile dintre statele membre ale Uniunii. În prezent, depindem mai mult ca oricând unii de alţii".

Spre deosebire de guvernul german, executivul european doreşte stabilirea cât mai rapida a unui plan de urgenţă pentru Grecia, stat împovărat de o datorie publică de 300 de miliarde de euro. Planul de urgenţă ar include credite bilaterale ale statelor membre. Premierul elen, Giorgos Papandreou, speră ca UE să transmită un semnal limpede pieţelor financiare:

"Dacă am avea la dispoziţie un asemenea instrument, ar putea fi suficient pentru a le comunica pieţelor financiare: 'La o parte, fără speculaţii! Lăsaţi ţara să facă în linişte ceea ce trebuie!".

Autoritate economică europeană

Şefii de stat şi de guvern ai UE vor discuta astăzi la Bruxelles şi asupra metodelor de supraveghere a politicilor economice ale statelor, pentru a preveni în viitor crize similare, respectiv cum ar putea fi definită o administraţie economică la nivel comunitar. Preşedintele FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat în acest context:

"În opinia mea, Europa are nevoie de un cadru integrat pentru prevenirea crizelor şi protecţia acţionarilor. Acest cadru ar trebui să stabilească înfiinţarea unei autorităţi europene dotate cu un mandat corespunzător precum şi cu instrumentele necesare pentru împiedicarea prăbuşirii băncilor internaţionale importante în sistemul financiar european".

Această iniţiativă presupune o politică europeană fermă, capabilă să se impună presiunilor din direcţia statelor membre, a mai precizat Strauss-Kahn.

Statele membre ale UE vor discuta de asemenea pe marginea pregătirilor următorului summit G20 ce va avea loc în iunie, precum şi a consecinţelor în urma eşecului conferinţei mondiale climatice de la Haga, în decembrie 2009.

Autor: Susanne Henn/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor: Ovidiu Suciu