1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Criza din Crimeea şi dilema Uniunii Europene

Condamnări, iritări, mustrări. Mijloacele prin care Bruxellesul poate apela la raţiunea Kremlinului sunt limitate. Cel mai mare furnizor de energie nu se lasă impresionat.

Protestele continuă pe maidan

Protestele continuă pe maidan

Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, a definit deja punctele principale de pe agenda întâlnirii extraordinare a celor 28 de miniştri de externe, întâlnire dedicată situaţiei din Ucraina. Ashton a condamnat acţiunile ruseşti din Crimeea: "Este un mod nejustificat de a acţiona, prin care se amplifică tensiunile". În plus, ea a cerut preşedintelui Vladimir Putin să nu amplaseze soldaţi în Ucraina, amintindu-i acestuia că astfel este încălcat dreptul internaţional precum şi regulile OSCE. Şefii diplomaţiilor comunitare urmează să lanseze şi ei un apel de respectare a suvernităţii şi unităţii statale a Ucrainei. 

Dincolo de condamnări verbale, este imposibil de pronosticat ce s-ar putea întâmpla dacă Rusia va continua să ocupe Crimeea sau se va ajunge chiar la lupte armate între soldaţii ruşi şi ucrainieni. Despre "preţul" pe care va trebui să-l plătească Rusia, la care s-a referit preşedintele Obama în discuţia cu omologul său Putin referindu-se la acţiunile din Crimeea vor discuta şi miniştrii de externe reuniţi de urgenţă. Diplomaţii europeni sunt însă conştienţi că Uniunea Europeană se află într-o mare dilemă.Pentru ca ameninţările să fie credibile ele ar trebui urmate de acţiuni. Care sunt instrumentele cu care Bruxellesul ar putea influenţa Kremlinul?

Arme diplomatice

S-ar putea anula întâlnirile şi conferinţele planificate deja cu Rusia aşa cum s-au oprit deja pregătirile pentru summitul G8 ce urma să aibă loc în iunie la Soci. Reprezentanţii comunitari se întâlnesc din şase în şase luni cu liderii ruşi pentru a discuta despre relaţiile bilaterale. Negocierile privind un nou parteneriat, care ar l-ar putea înlocui pe cel adoptat în 1994, stagnează. Europenii ar mai putea  îngheţa planurile de cooperare energetică decise anul trecut şi valabile până în anul 2050.

Sancţiuni la nivel personal

Preşedintelui Vladimir Putin, precum şi reprezentanţilor conducerii de la Kremlin sau personalităţilor apropiate actualului regim li s-ar putea interzice accesul în spaţiul Uniunii Europene sau li s-ar putea bloca accesul la conturile bancare. Mulţi ruşi bogaţi şi-au plasat banii şi averea dincolo de graniţe, cu precădere în băncile din Cipru. Sancţiunile ar trebui să fie directe, pentru a fi şi efective. Ameninţările care îi vizau pe apropiaţii lui Victor Ianukovici nu au fost aplicate până în prezent.

Sancţiuni economice

Potrivit Comisiei Europene, Rusia este cel de-al treilea partener comercial al UE, cu o cifră anuală de afaceri de 300 de miliarde de euro. Pentru Rusia, UE este cel mai mare partener şi investitor. Îngrădirea schimburilor comerciale ar avea un efect vizibil, dar ambele părţi ar avea de suferit. Kremlinul nu ar ezita să aplice sancţiuni similare. Şi nici formal decizia nu ar fi una uşoară, pentru că Rusia, în calitate de membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului beneficiază de o anumită protecţie.

Preşedintele Comisiei Europene José Barroso şi euro-parlamentara ecologistă (bună cunoscătoare a situaţiei din Ucraina) Rebecca Harms au atras de mai multe ori atenţia asupra dependenţei Uniunii de importul de energie din Rusia. Este adevărat însă că şi Rusia se bazează mult pe încasările obţinute de la partenerii europeni: potrivit datelor prezentate de Agenţia Internaţională pentru Energie, două treimi din sumele obţinute prin vânzarea de gaz şi petrol rusesc provin din Uniunea Europeană.

Această interdependenţâ ar putea fi modificată doar pe termen lung. De la ultima criză a furnizării de gaz, din 2009, UE încearcă intens să îşi extindă sursele de gaz şi să evite monopolul rus asupra conductelor. S-au înregistrat şi primele succese. În acest moment, doar un sfert din gazul importat de UE provine din Rusia. Petrolul însă este tot mai mult importat din Rusia. Anumite state comunitare, precum statele baltice sunt aproape complet dependente de livrările de energie controlate de Kremlin. Aceste state ar putea deveni un fel de ostateci, dacă Rusia ar decide să oprească livrările de energie.

Mijloace militare

O intervenţie militară directă în conflictul din zona Mării Negre nu este vizată nici de Uniunea Europeană şi nici de NATO: Ucraina nu face parte din Alianţa Nord-Atlantică aşa încât membrii ei nu sunt obligaţi să intervină. Când, în 2008, Rusia şi Georgia au ajuns la un conflict armat, atât NATO cât şi UE ar reacţionat doar cu mijloace diplomatice. Bruxellesul a intermediat atunci Tratatul de Pace între cele două părţi beligerante. NATO a suspendat temporar cooperarea cu Rusia. La mijlocul săptămânii trecute, miniştrii apărării din statele NATO au discutat despre opţiunile militare în criza din Ucraina, excluzând însă o intervenţie NATO. Pe atunci însă Crimeea nu fusese ocupată de forţele militare ruseşti.

Ajutor economic pentru Ucraina

Miniştrii de externe ai UE iau în discuţie şi posibile ajutoare economice pentru guvernul ucrainean de tranziţie. În total, Kievul ar putea beneficia de ajutoare imediate cu o valoare cuprinsă între două şi patru miliarde de euro. Surse de la Bruxelles au anunţat că noua conducere din Ucraina (ajunsă la putere după succesul negocierilor purtate de ministrul german de externe Steinmeier, omologul său polonez Sikorski şi cel francez Fabius) nu trebuie şi nu poate fi lăsată în voia sorţii. Dacă ajutorul din parea FMI se lasă aşteptat, atunci diplomaţii europeni vor să găsească şi alte mijloace.

Ministrul elveţian de externe, Didier Burkhalter conduce în acest moment Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. La Berna, el a propus utilizarea organizaţiei drept platformă pentru un dialog constructiv: " Solicit tuturor statelor implicate în criză să se distanţeze de acţiuni unilaterale şi să se implice în negocieri biltarele sau internaţionale. OSCE vă oferă această posibilitate".  Din organizaţie mai fac parte, pe lângă statele comunitare şi Rusia, Ucraina şi SUA. Organizaţia a trimis numeroşi observatori în diverse conflicte din lume.

După întrunirea de urgenţă a miniştrilor de externe, Lady Ashton planifică o nouă discuţie cu ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, urmând ca miercuri Ashton să se deplaseze din nou la Kiev. Negocierile trebuie continuate.