1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Criza ar putea accelera integrarea europeană, dacă politicienii trag consecinţele ce se impun

UE trebuie să ajute Grecia să iasă din criză. Altminteri cu toţii vor avea de pierdut. Dar, numai sprijinul financiar nu este de ajuns pe termen mediu. Ţara are nevoie de o perspectivă clară de creştere economică,

default

În cazul Greciei, UE este condamnată să aibă succes. Ameninţările că ţara va fi lăsată la nevoie să intre în faliment dacă Parlamentul sau populaţia nu sprijină programul de austeritate al guvernului sunt vane. Investitorii ar înceta imediat să mai acorde credite altor state aflate la ananghie, în aşa fel încât şi acestea ar intra în incapacitate de plată. Băncile mari din Europa s-ar confrunta şi ele cu uriaşe probleme. Situaţia economică a întregului continent ar scăpa de sub control. ca să nu mai vorbim de urmările politice: În cel mai bun caz, întregul proiect al integrării europene ar fi aruncat cu ani buni înapoi. În cel mai rău caz, ar eşua răsunător. Toţi ar avea de pierdut de pe urma unei astfel de catastrofe, atât statele care au beneficiat de fondurile europene, cât şi cele care au dat - în primul rând Germania, campionul la export.

Deci, mai mulţi bani pentru Grecia? da, măcar pentru perioada imediat următoare. dar, pentru ca aceste ajutoare să nu devină un sac fără fund, ţara are nevoie de o perspectivă clară de creştere. Numai prin economii şi fără creşetre nicio ţară nu-şi poate rambursa creditele. Decisivă este apoi psihologia: Oamenii trebuie să vadă că eforturile pe care sunt chemaţi să le facă ani buni de zile rentează, şi anume nu doar pentru băncile străine, ci şi pentru ei înşişi. Cine afirmă acum că grecii s-ar fi aruncat singuri în prăpastie prin viaţa lipsită de griji pe care au dus-o, simplifică lucrurile nepermis de mult, şi nu ţine cont de starea de spirit explozivă, perceptibilă oriunde în Europa. Mulţi oameni, mai ales tineri, spun că trebuie să achite acum nota de plată pentru erorile altora, erori ale băncilor şi ale politicienilor. Pe de-o parte, pensiile şi aşa mici devin şi mai mici, iar pe de alta, se plătesc din nou prime şi bonificaţii de miliarde.

UE are acum, târziu, dar, să sperăm că nu prea târziu, datoria de a elimina greşelile trecutului. Statele trebuie să-şi verifice reciproc şi din vreme bugetele, pentru a identifica şi a reduce din deficite, pentru a asigura cadrul unei concurenţe oneste şi a controla sectorul bancar. Pentru a garanta o atare evoluţie este necesară întărirea instituţiilor europene. Or, în mod fatal, climatul actual stimulează contrariul - anume o recrudescenţă a naţionalismului. Mulţi dintre germani, olandezi, finlandezi şi alţii nu vor să plătească oalele sparte de alţii, iar grecii, spaniolii sau portughezii nu sunt de acord să li se dicteze dinafară ce au de făcut. Cu toţii uită că depind unii de alţii. Fuga îndărăt la izolare naţională ar fi concluzia cea mai eronată care se poate extrage din prezenta criză. Dacă UE trage învăţămintele corecte din prezenta situaţie va ieşi întărită. Ba chiar mai mult, procesul de integrare ar cunoaşte o importantă accelerare, de neconceput în vremuri normale.

Autor: Christoph Hasselbach / Ioachim Alexandru
Redactor: Robert Schwartz

Vă mai recomandăm