1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Criza acută din Grecia devine subiect de summit

E neclar cum vor rezolva șefii de stat și de guvern ai UE criza acută de la Atena. Premierul grec pretinde ajutor financiar, dar comunicarea cu creditorii lasă de dorit.

Va fi una dintre temutele şedinţe de noapte în clădirea Consiliului European. În marja summit-ului UE de joi, vor discuta premierul grec, Alexis Tsipras, cancelara Angela Merkel, preşedintele Franţei, Francois Hollande, şeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi şeful Grupului Euro, Jeroen Dijsselbloem. Tsipras însuşi a cerut această întâlnire a “şefilor”, pentru a discuta o soluţie politică la problemele actuale ale Greciei.

E destul de puţin probabil ca vreunul dintre participanţi să ”arunce cu banii”. Mai ales dacă ar fi să ne luăm după Ministrul Federal al Finanţelor, Wolfgang Schäuble. Acesta a numit colaborarea Greciei cu cele trei instituţii – Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) – un fiasco, în care găsirea unor soluţii devine din ce în ce mai dificilă: “Nicio întâlnire, la orice nivel s-ar desfășura ea, nu va putea schimba ceva”.

Graffiti anti-troica la Atena

Graffiti anti-troica la Atena

Şi FMI, citat de publicaţia grecească, "Ekathimerini", spune același lucru: după părerea reprezentanţilor FMI, Grecia a fost clientul cel mai puţin cooperant din istoria instituţiei. Dar experţi ai tuturor acestor trei instituţii s-au plâns că Atena nu respectă condiţiile în care a fost extins bailout-ul şi că nu colaborează cu creditorii. De mai mult de o săptămână, aceştia încearcă să analizeze din nou situaţia de la Atena, după ce guvernul Tsipras le-a închis iniţial uşa în nas. Având în vedere că Ministrul Finanţelor, Yanis Varoufakis, nu a prezentat la Bruxelles stadiul actual al economiei Greciei, Grupul Euro şi-a pus experţii din nou la treabă.

Când se vor termina banii la Atena?

Se fac în continuare presupuneri referitoare la cât de gravă e de fapt situaţia în Grecia. Guvernul a vândut din nou, miercuri, obligaţiuni de stat în valoare de 1,3 milioane de euro. Aceasta rămâne singura lor posibilitate de a împrumuta bani de pe piața de capital. Iar guvernul trebuie să plătească pe perioada acestor trei luni o dobândă de 2,7 procente.

Guvernul Greciei a fost interesat în primul rând să 'supraviețuiască' zilei de vineri: Atena trebuie să returneze Fondului Monetar Internațional 335 milioane de euro și în același timp mai are datorii de 1,6 miliarde în obligațiuni de stat. Întrebarea următoare e dacă va reuși, luând în considerare și noile îndatoriri. Poate Atena să garanteze 1,5 miliarde pentru salarii și pensii în următoarele două săptămâni? Guvernul a luat deja bani din fondurile de pensii, din fondurile sociale și chiar și de la fondurile UE pentru agricultori, pentru a-și acoperi urgențele financiare.

Și chiar dacă Atena reușește să rămână pe linia de plutire în luna martie, scandențele de plată revin din nou în aprilie: săptămână de săptămână vor trebui plătite împrumuturi de 3,8 miliarde de euro și rata FMI de 446 milioane de euro. (Sursa: Bruegel, Silvia Merler). Începând din luna mai, situația va fi ceva mai relaxată, dar în iulie începe totul din nou. Iar aici e vorba numai de datorii la piețele financiare și la fondurile monetare; dobânzile și plățile către UE se întind pe mai mulți ani.

În ciuda crizei acute, a veniturilor deficitare din impozite și a stagnării economice, premierul Tsipras menține o atitudine arogantă față de creditorii săi. Parlamentul grec a inițiat miercuri un proiect menit să combată sărăcia, în valoare de 200 de milioane de euro, prin care persoanele nevoiașe vor primi bonuri alimentare și curent electric gratuit. Nu s-a consultat în prealabil cu creditorii din Grupul Euro, ceea ce încalcă înțelegerile programului de ajutor financiar și generează astfel noi tensiuni. Tsipras a explicat în schimb la Atena: ”Nu ne vom da înapoi de la a ne onora promisiunile și a oferi oamenilor minimul necesar pentru a supraviețui”.

Tsipras așteaptă ajutor financiar în urma summit-ului

Tsipras vrea să-și asigure acest ”minim necesar” la summitul UE. Una dintre cerințe se va îndreapta către șeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, și anume ca acesta să extindă limita pentru acordarea bonurilor de tezaur, așa-numitele T-bills. BCE refuză acest lucru, pentru că băncile grecești care cumpără obligațiuni pot supraviețui numai cu ajutorul programului de credite de urgență ELA, de la Frankfurt.

Angela Merkel și Alexis Tsipras la summit-ul UE din 12 Februarie 2015

Angela Merkel și Alexis Tsipras la summit-ul UE din 12 Februarie 2015

În plus, Tsipras s-ar putea să facă presiuni ca banii să fie transferați la Atena cât mai repede. Rămâne de văzut dacă Tsipras speră în acest fel să primească mai repede miliardele din pachetul de ajutor financiar extins. Pentru că în continuare, guvernul său nu face nimic pentru a-și îndeplini cât de cât obligațiile. Acesta nu a prezentat nici măcar un plan prin care să-i convingă pe creditori că economia Greciei își va reveni.

Se vorbește tot mai des despre un ”Grexit”

Ce se întâmplă în continuare? Șeful Grupului Euro, Dijsselbloem, a venit deja cu o nouă propunere: În Grecia ar putea fi introdus controlul mișcărilor de capital. ”Am analizat ce se întâmplă atunci când o țară are probleme majore - și nu înseamnă neapărat că trebuie să părăsească zona euro”, a declarat Dijsselbloem la un post de radio olandez. Pentru salvarea Ciprului de la faliment, s-au luat în 2013 măsuri radicale: ”Băncile au fost închise pentru o perioadă, iar fluxul de capital controlat; se pot face diverse scenarii”. Pentru că la criza acută de la Atena s-a ajuns și din cauza scurgerilor masive de capital de la bănci, în ultimele trei luni - mulți greci și-au retras depozitele.

Dar dincolo de astfel de propuneri, la Bruxelles se schimbă retorica privind un eventual ”Grexit” sau ”Grexident”: nu numai experții economici, băncile și Wolfgang Schäuble întrevăd riscul ca Grecia să renunțe la euro; nici comisarul european pentru finanțe, Pierre Moscovici, nu mai exclude această evoluție. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru publicația ”Die Welt”. Până nu demult, această posibilitate era discutată în spatele ușilor închise, dar de la un timp, se pare că și instituțiile se pregătesc pentru ce e mai rău.