Criza a îngenuncheat o bună parte din presa grecească

Toate aceste măsuri au survenit ca urmare a scăderii masive a veniturilor provenite din publicitate, dar şi ca urmare a proastei gestionări a resurselor şi a dependenţei prea mari de stat.

Om cu state vechi de plată în presă, Valia Kaimaki trebuie să accepte resemnată o situaţie teribil de tristă. Cotidianul "Eleftherotypia", pentru care a lucrat  timp de 15 ani, se află în prag de faliment. Angajaţii ziarului, care nu şi-au mai primit salariile de prin august anul trecut, au intrat în grevă, aşa încât "Eleftherotypia" a încetat să mai apară pe piaţă în luna decembrie.

Gloria anilor 70

Cu totul altfel arătau prezentul şi viitorul cotidianului în anii 70, când era considerat unul dintre cele mai liberale ziare greceşti şi susţinut nu doar de zeci de mii de cititori loiali, ci şi de contracte publicitare foarte profitabile. "Clientela politică şi managementul dezastruos au distrus cotidianul acesta pe termen lung", spune Valia Kaimaki.

"La angajare, cei care aveau să-mi devină superiori mi-au făcut un fel de confidenţă, spunându-mi că acest ziar funcţionează ca o companie de stat. Ceea ce însemna că rudele şi prietenii şefilor de redacţie primeau un loc de muncă la Eleftherotypia fără a se ţine cont de calificările lor. Au creat în redacţie o adevărată gaşcă, formată din oameni care aveau salarii chiar şi de 30 000 de mii de euro pe lună", îşi aminteşte jurnalista.

Valia Kaimaki, care şi-a făcut studiile în Franţa, s-a angajat la "Eleftherotypia" în anul 1988. Şi-a făcut rapid un nume ca redactor al departamentului de ştiri externe al cotidianului, dar şi ca editor la "Le Monde Diplomatique", ediţia grecească.

Jurnalista povesteşte că a prins anii de glorie ai presei greceşti. Greii din media, dar şi mulţi editori neaveniţi au făcut rost de bani prin intermediul burselor sau luând credite foarte avantajoase de la bănci, înfiinţându-şi propriile televiziuni sau ziare. Mii de ziarişti au avut astfel o pâine de mâncat, chiar dacă joburile lor nu erau decât temporare iar remuneraţia foarte mică.

"Era un balon de săpun, care era clar că se va sparge cândva", spune Kaimaki. Mass-media din Grecia nu mai juca rolul salutar de câine de pază al democraţiei, ci căzuse pradă intereselor economice şi politice, fără a se confrunta cu protestele jurnaliştilor. "Cei mai mulţi erau fericiţi că aveau un serviciu", spune fosta angajată de la "Eleftherotypia".

Management păgubos

La situaţia actuală au contribuit însă şi subvenţiile pe care statul le direcţiona înspre pensiile pentru jurnalişti. Iar speculaţiile cu obligaţiuni de stat pe care le-au făcut sindicatele din presă şi casa de pensii au dinamitat un sistem de pensii şi aşa deficitar. Aşa se face că astăzi, pensia unui jurnalist nu prea mai are cum să depăşească suma de 200 de euro.

Nu este deloc de neglijat nici scăderea calităţii în jurnalismul elen. Multe publicaţii se plâng de nivelul foarte slab de pregătire al angajaţilor, mulţi dintre ei necalificaţi, care privesc jurnalismul exclusiv din unghiul divertismentului şi pe care nu-i interesează dacă presa este independentă sau nu.

Mulţi oameni de presă din Grecia cred însă că instituţiile media serioase vor ieşi mai puternice din această criză, păstrând şi chiar ridicând standardele de calitate. Criza este aşadar, în opinia multor redactori, şi o perioadă de purificare pentru presa elenă. Din păcate, rezultatul acestei curăţenii se va face simţit abia în 10-15 ani.