1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Criza şi alte pericole

Banalizarea crizei euro, despre care unii mai cred că ea ar fi şi o şansă, îngăduie profilarea în paginile presei şi a unor subiecte şi evenimente doar aparent minore.

Intrată în cotidian, criza datoriilor pare a nu mai speria într-atît marea masă a cetăţenilor de rînd, deşi în ţările mai grav afectate, demonstraţiile de protest nu contenesc iar tendinţele extremiste se agravează. Un motiv suficient pentru liderii politici şi experţii europeni de a nu înceta să caute soluţii spre a curma răul abătut din 2008 şi asupra monedei euro.

Astfel, vestea de pe prima pagină a cotidianului SÜDDEUTSCHE ZEITUNG cum că Uniunea Europeană dispune de un plan radical -acela de a diviza institutele de credit pentru a proteja depozitele bancare private, economiile de riscurile unor afaceri de anvergură - pare menită să potolească spiritele ceva mai înfierbîntate. Planul, elaborat de un grup de experţi de la Bruxelles corespunde şi voinţei lui Peer Steinbrück, fost ministru de finanţe în vechea coaliţie, ales în unanimitate de partidul său drept candidatul social-democrat la funcţia de cancelar la alegerile din 2013, menţionează ziarul citat.

Candidatura lui Steinbrück nu trece neobservată nici de ediţia internaţională a cotidianului NEUE ZÜRCHER ZEITUNG care menţionează, între altele, şi pilonii pe care social-democraţii germani îşi vor clădi campania electorală: reglementarea pieţelor financiare şi dreptatea socială. O campanie pe care Steinbrück şi-o doreşte orice altceva decît plicticoasă. Realitatea îi va veni oricum în ajutor.

Dacă DER SPIEGEL menţiona că în Grecia demonstranţii au atacat taberele de refugiaţi politici, ziarul elveţian deja citat se opreşte şi asupra refuzului unor locuitori din Marsilia de a mai avea cetăţeni de etnie roma drept vecini. Demersul lor are loc sub protecţia poliţiei, se mai poate afla din cuprinsul articolului.

Dar cine îi va proteja pe europeni de riscurile unei avarii la vreuna din numeroasele centrale nucleare ce împînzesc continentul şi dintre care 145 nu îndeplinesc întru totul criteriile de securitate - aşa cum rezultă din recentul test la care au fost supuse din iniţiativa Uniunii Europene. Reparaţiile scadente ar costa 25 de miliarde de euro – relatează SALZBURGER NACHRICHTEN. In vremuri de criză, suma nu este tocmai modică. Dar, conchide cotidianul citat, dacă totuşi vreo catastrofă se va produce, Uniunea Europeană va fi ţapul ispăşitor.

Cît despre statele europene, ele nu par a lua riscurile în serios nici după catastrofa de la Cernobîl şi nici după cea de la Fukushima, regretă BRAUNSCHWEIGER ZEITUNG.

Regretabil este şi primatul rentabilităţii financiare a afacerilor asupra criteriilor de respectare a drepturilor omului. Un fapt aparent inofensiv trădează flagranta discrepanţă dintre principiile enunţate şi praxisul economic. Concernul suedez IKEA a acceptat la cererea beneficiarilor saudiţi ca în cataloagele pe anul 2013, distribuite în Arabia Saudită, imaginile să fie retuşate astfel încît din ele să dispară persoanele de sex feminin. Concernul suedez a acceptat versiunea saudită făcîndu-se astfel părtaşă la discriminarea femeilor care alcătuiesc oricum peste jumătate din populaţia globului avertizează cotidianul DAGENS NYHETER din Stockholm.

In sfîrşit, deplînsă este, pe prima pagină a cotidianului NEUE ZÜRCHER ZEITUNG ca şi în cuprinsul marilor ziare germane, moartea filozofului şi istoricului marxist Eric Hobsbawn, la vîrsta de 95 de ani. O viaţă pusă în slujba unei speranţe înşelate - consemnează SÜDDEUTSCHE ZEITUNG în chapeau-ul unei ample treceri în revistă a vieţii redutabilului intelectual.