1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Criză diplomatică între Germania şi Turcia

A durat mai bine de 24 de ore până când Turcia a reacţionat la discursul preşedintelui german Joachim Gauck privind masacrarea armenilor în urmă cu un veac.

"Poporul turc nu va uita şi nu va ierta discursul preşedintelui Germaniei", se menţionează într-un comunicat al Ministerului de Externe. Conform aceluiaşi document, Joachim Gauck "nu are dreptul să învinovăţească naţiunea turcă pentru fapte care nu s-au petrecut".

Pe 23 aprilie, la Domul de la Berlin, preşedintele federal a ţinut un discurs în cadrul căruia, referindu-se la masacrarea celor 1,5 milioane de armeni, din timpul Primului Război Mondial, a pronunţat, pentru prima oară, cuvântul "genocid". Atât Joachim Gauck, cât şi, ulterior, membrii Bundestagului au folosit această noţiune pentru a descrie evenimentele grave petrecute acum 100 de ani.

Reacţia Ministerului Afacerilor Externe din Turcia a fost pe măsură: Guvernul de la Ankara a avertizat asupra unor "efecte negative pe termen lung" privind relaţia dintre cele două state.

Poziţia Bundestagului german

Vineri, 24 aprilie, Bundestagul german s-a declarat în acord cu discursul preşedintelui Gauck: "Ceea ce s-a petrecut în Primul Război Mondial în Imperiul Otoman, sub ochii lumii întregi, a fost genocid", a afirmat preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului german, Norbert Lammert (CDU). Reprezentanţii tuturor fracţiunilor parlamentare s-au aliniat acestei păreri. Cancelara Angela Merkel şi şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, nu au făcut nicio declaraţie.

Prin definirea exactă a crimelor petrecute în urmă cu un secol, clasa politică germană a renunţat la practica de până acum - aceea de a evita cuvântul "genocid", pentru a menaja Turcia. În context, Bundestagul intenţionează să adopte o rezoluţie în perioada imediat următoare.

Armenien Völkermord Gedenkfeier Putin Hollande

V. Putin si F. Hollande la ceremonia de la Erevan

Rezoluţii pe marginea genocidului armean

În Armenia, la comemorarea evenimentelor de acum un secol, au fost prezenţi şeful Kremlinului, Vladimir Putin, şi preşedintele Franţei, François Hollande. În cadrul ceremoniei, Putin a vorbit despre uciderea în masă a armenilor şi a folosit termenul "genocid".

Diplomaţia turcă a taxat imediat discursul lui Putin: "În ciuda repetatelor noastre apeluri şi avertismente, respingem şi condamnăm clasificarea evenimentelor din 1915 ca genocid", se menţionează într-o declaraţie a Ministerului de Externe.

Parlamentele de la Moscova şi Paris recunosc genocidul armean. De asemenea, mai multe state au adoptat rezoluţii în care condamnă crimele în masă comise în urmă cu 100 de ani.

Masacrarea populaţiei armene a început pe 24 aprilie 1915 cu arestarea, la Constantinopol (Istanbul), a mai multor sute de intelectuali. În lupta contra Rusiei creştine, conducerea otomană i-a acuzat pe armeni că ar fi coalizat cu duşmanul. Conform estimărilor, în urma purificării etnice care a urmat, aproximativ 1,5 milioane de armeni şi-au pierdut viaţa. Turcia respinge noţiunea de "genocid".