"Criză regală"
17 noiembrie 2003Publicitate
În revista germană "Der Spiegel" a apărut un articol semnat de Renate Flottau, intitulat "Criză regală". Este vorba de Bulgaria şi despre primul ministru al acestei ţări, Regele Simeon al II-lea.
Speranţele pe care populaţia şi le-a pus în fostul monarh la revenirea acestuia din exil sunt acum înşelate. Eşecul tentativei lui Simeon riscă să facă din el o figură tragică a istoriei.
După prăbuşirea comunismului, mai mulţi monarhi europeni aflaţi în exil sau urmaşi ai acestora - din Jugoslavia, România, Albania sau Rusia - şi-au manifestat intenţia de a reveni şi de a prelua un rol în viaţa politică a ţării. Singurul care a reuşit s-o facă a fost Simeon al II-lea al Bulgariei, descendent al Casei Saxonia-Coburg şi Gotha. După 11 ani de frustrări, bulgarii l-au ales în iunie 2001 în funcţia de prim-ministru cu 42,7 % din voturi. El a promis atunci ca, într-un răstimp de 800 de zile, să aducă bunăstare în ţară. Termenul a expirat şi bilanţul este dezamăgitor.
Simeon a fost încoronat rege la vîrsta de 6 ani, dar 3 ani mai tîrziu, în 1946, el a fost trimis de comunişti în exil. A avut între timp succes ca om de afaceri în Occident; dar întors acasă, politicianul debutant cu numele burghez Saxoburggotski nu a putut face glorios faţă misiunii pe care şi-a asumat-o. La recentele alegeri comunale, au reuşit să ocupe posturile de primari în localităţi mai importante doar doi candidaţi ai partidului întemeiat de el. "Şi-a pierdut forţa carismatică - este de părere fostul lui consilier Iacov Djerassi - şi s-a înconjurat de oameni incapabili". În campania electorală, starea de spirit a poporului a fost simbolizată de o vacă adusă în faţa clădirii guvernului, de gîtul căreia atîrna inscripţia: " Mă numesc Vera. Am crezut că o să-mi daţi de mîncare; dar voi doar m-aţi muls".
Unele succese au fost înregistrate: a fost redus şomajul , iar creşterea economică s-a menţinut constant peste 4 procente. Masa largă, însă, nu a observat o schimbare în bine. Venitul mediu lunar este de 150 de euro; mulţi bulgari continuă să trăiască în sărăcie. Deficitul comercial a atins în primele 8 luni ale anului valoarea record de 1,39 de miliarde de dolari. Fondul monetar internaţional s-a arătat îngrijorat de această evoluţie. Investitorii străini şi un sprijin din partea caselor regale europene înrudite ar fi putut da un impuls dezvoltării economice a ţării. Dar toţi au fost reţinuţi, ţara balcanică neoferind garanţii de stabilitate. În lumea interlopă se duce o luptă acerbă pentru dominarea scenei, luptă la care participă şefii mafiei, foşti ştabi securişti şi îmbogăţiţi dubioşi. Premierul este tot mai mult supus unor presiuni. Dat fiind că partenerul de coaliţie, partidul minorităţii turceşi, cere o remaniere a cabinetului, preşedintele Bulgariei, Gheorghi Parvanov, atrage atenţia asupra riscului unei crize guvernamentale şi a unei destabilizări a ţării. El reproşază partidului lui Simeon că periclitează intrarea Bulgariei în NATO în anul viitor şi candidatura la Uniunea Europeană, prevăzută pentru anul 2007.
Simeon prezintă acum şi în faţa străinătăţii o imagine alterată. Pe de-o parte, datorită exporturilor îndoielnice de armament în Sudan, Georgia şi Siria - cu destinaţie nedeclarată Irak. Pe de altă parte, datorită intenţiei anunţate în septembrie de a-l numi pe fostul veteran al securităţii comuniste, generalul Brigo Asparuhov, consilier personal şi coordonator al serviciilor secrete. Atunci premierul a fost ameninţat de Washington că va trebui să tragă consecinţe.
Primarul Sofiei, reales recent în funcţie, Stefan Sofianski, este un adversar de temut pentru Simeon la postul de prim ministru. El s-a declarat pentru alegeri anticipate deja în 2004. Sondajele nu-i mai acordă actualului premier şanse. Vor reintra atunci în scenă vechii concurenţi: partidul socialist şi alianţa forţelor democratice. Oficial fostul monarh a renunţat la coroană. Dar - conchide autoarea articolului din "Spiegel" - viitorul îi este asigurat. El a redobîndit o parte din castelele şi pămînturile expropriate de comunişti. Ar mai fi de recuperat imobile şi terenuri în valoare de 148 de milioane de euro.
Speranţele pe care populaţia şi le-a pus în fostul monarh la revenirea acestuia din exil sunt acum înşelate. Eşecul tentativei lui Simeon riscă să facă din el o figură tragică a istoriei.
După prăbuşirea comunismului, mai mulţi monarhi europeni aflaţi în exil sau urmaşi ai acestora - din Jugoslavia, România, Albania sau Rusia - şi-au manifestat intenţia de a reveni şi de a prelua un rol în viaţa politică a ţării. Singurul care a reuşit s-o facă a fost Simeon al II-lea al Bulgariei, descendent al Casei Saxonia-Coburg şi Gotha. După 11 ani de frustrări, bulgarii l-au ales în iunie 2001 în funcţia de prim-ministru cu 42,7 % din voturi. El a promis atunci ca, într-un răstimp de 800 de zile, să aducă bunăstare în ţară. Termenul a expirat şi bilanţul este dezamăgitor.
Simeon a fost încoronat rege la vîrsta de 6 ani, dar 3 ani mai tîrziu, în 1946, el a fost trimis de comunişti în exil. A avut între timp succes ca om de afaceri în Occident; dar întors acasă, politicianul debutant cu numele burghez Saxoburggotski nu a putut face glorios faţă misiunii pe care şi-a asumat-o. La recentele alegeri comunale, au reuşit să ocupe posturile de primari în localităţi mai importante doar doi candidaţi ai partidului întemeiat de el. "Şi-a pierdut forţa carismatică - este de părere fostul lui consilier Iacov Djerassi - şi s-a înconjurat de oameni incapabili". În campania electorală, starea de spirit a poporului a fost simbolizată de o vacă adusă în faţa clădirii guvernului, de gîtul căreia atîrna inscripţia: " Mă numesc Vera. Am crezut că o să-mi daţi de mîncare; dar voi doar m-aţi muls".
Unele succese au fost înregistrate: a fost redus şomajul , iar creşterea economică s-a menţinut constant peste 4 procente. Masa largă, însă, nu a observat o schimbare în bine. Venitul mediu lunar este de 150 de euro; mulţi bulgari continuă să trăiască în sărăcie. Deficitul comercial a atins în primele 8 luni ale anului valoarea record de 1,39 de miliarde de dolari. Fondul monetar internaţional s-a arătat îngrijorat de această evoluţie. Investitorii străini şi un sprijin din partea caselor regale europene înrudite ar fi putut da un impuls dezvoltării economice a ţării. Dar toţi au fost reţinuţi, ţara balcanică neoferind garanţii de stabilitate. În lumea interlopă se duce o luptă acerbă pentru dominarea scenei, luptă la care participă şefii mafiei, foşti ştabi securişti şi îmbogăţiţi dubioşi. Premierul este tot mai mult supus unor presiuni. Dat fiind că partenerul de coaliţie, partidul minorităţii turceşi, cere o remaniere a cabinetului, preşedintele Bulgariei, Gheorghi Parvanov, atrage atenţia asupra riscului unei crize guvernamentale şi a unei destabilizări a ţării. El reproşază partidului lui Simeon că periclitează intrarea Bulgariei în NATO în anul viitor şi candidatura la Uniunea Europeană, prevăzută pentru anul 2007.
Simeon prezintă acum şi în faţa străinătăţii o imagine alterată. Pe de-o parte, datorită exporturilor îndoielnice de armament în Sudan, Georgia şi Siria - cu destinaţie nedeclarată Irak. Pe de altă parte, datorită intenţiei anunţate în septembrie de a-l numi pe fostul veteran al securităţii comuniste, generalul Brigo Asparuhov, consilier personal şi coordonator al serviciilor secrete. Atunci premierul a fost ameninţat de Washington că va trebui să tragă consecinţe.
Primarul Sofiei, reales recent în funcţie, Stefan Sofianski, este un adversar de temut pentru Simeon la postul de prim ministru. El s-a declarat pentru alegeri anticipate deja în 2004. Sondajele nu-i mai acordă actualului premier şanse. Vor reintra atunci în scenă vechii concurenţi: partidul socialist şi alianţa forţelor democratice. Oficial fostul monarh a renunţat la coroană. Dar - conchide autoarea articolului din "Spiegel" - viitorul îi este asigurat. El a redobîndit o parte din castelele şi pămînturile expropriate de comunişti. Ar mai fi de recuperat imobile şi terenuri în valoare de 148 de milioane de euro.
Publicitate