1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Critici la adresa premierului grec Tsipras

Guvernul de stânga condus de Alexis Tsipras vrea ca Parlamentul să respingă prelungirea pentru încă patru luni a ajutoarelor europene destinate ţării.

În interiorul alianţei de stânga Syriza, condusă de premierul elen Alexis Tsipras a izbucnit un conflict intens. Miza este nici mai mult nici mai puţin decât rămânerea ţării în zona euro şi drepturile de suveranitate în relaţiile Atenei cu finanţatorii externi. În timp ce programul de ajutorare a Greciei a fost prelungit, din punctul de vedere al tuturor partenerilor din UE, până la finele lunii iunie, premierul de stânga insistă în plan intern că a fost prelungită "doar o înţelegere de creditare" şi nu programul de austeritate în deplinătatea sa. Această formulare implică anularea unor noi măsuri de economisire şi limitări bugetare.

Această poziţie a lui Tsipras a provocat neîncredere şi critici în interiorul propriei tabere politice. În cadrul unei şedinţe cu uşile închise a grupului parlamentar al Syriza, desfăşurată la finele lunii februarie, toţi deputaţii s-au declarat împotriva unei astfel de înţelegeri cu partenerii din UE. Cel puţin 10 dintre ei s-au pronunţat în cadrul unui vot preliminar împotriva prelungirii ajutoarelor pentru Grecia, alţi reprezentanţi ai poporului s-au abţinut de la vot. În plus, partenerul mai mic la guvernare, partidul populist de dreapta al Grecilor Independenţi (Anel) a adresat următorul avertisment, prin vocea politicianului Anel, Nikos Mavraganis: "Dacă această înţelegere va fi supusă votului în Parlament, vom fi siliţi să votăm împotrivă". Pusă în faţa acestei situaţii, conducerea Syriza a comunicat că "nu este necesar ca recenta înţelegere cu creditorii să fie votată de Parlament" după cum a declarat ministrul pentru Protecţie Socială, Dimitris Stratoulis. Motivaţia deciziei a fost explicată în ziarul principalului partid guvernamental intitulat "Avgi". În coloanele sale s-a putut citi că "guvernul nu a semnat o nouă înţelegere de creditare. El doar a prelungit o înţelegere aflată în vigoare".

Această poziţie este însă de neînţeles pentru economistul şi publicistul elen Makis Andronopoulos. Acesta a explicat: "Contradicţia devine evidentă atunci când, pe de-o parte, se vorbeşte despre prelungirea unei înţelegeri aflate în vigoare şi, de pe altă parte, electoratului i se transmite că programul de austeritate nici nu a fost de fapt prelungit", a declarat Andronopoulos pentru DW. În acest fel, Syriza devine un prizonier al propriei retorici.

Lupte intestine în partidul de guvernământ

Andronopoulos nu caută să-şi ascundă simpatiile pentru stânga elenă. El consideră că, spre deosebire de predecesorul său, premierul Tsipras este un politician tânăr de care sunt legate multe speranţe, care nu are legături cu puternicile familii politice ale ţării şi care vrea să combată hotărât corupţia. Dar, potrivit analistului, o precondiţie în acest sens este eliberarea lui Tsipras de balastul extremei stângi. Necesară ar fi în opinia sa, nici mai mult nici mai puţin decât "o noapte a cuţitelor lungi", în care Tsipras să anihileze aripa de stânga a propriului partid. "Liderul istoric al socialiştilor, Andreas Papandreou, a demonstrat cum se face aşa ceva. În 1977, la ordinul său, mai mulţi lideri de frunte ai partidului au fost dintr-o dată daţi afară. Asta s-a întâmplat înainte ca formaţiunea sa, Pasok, să preia puterea, în 1981", a afirmat Andronopoulos. În opinia sa însă, pentru Tsipras nu este la fel de uşor să facă acest lucru, fiindcă o dispută internă ar ameninţa stabilitatea guvernului. "Dacă Tsipras va avea totuşi curaj să opereze o asemenea ruptură, în cel mai scurt timp va fi nevoie de alegeri anticipate", a conchis expertul.

Aripa de stânga a Syriza a devenit tot mai vocală în ultimele zile. După ce europarlamentarul Manolis Gleţos a acuzat public conducerea formaţiunii că şi-a trădat promisiunile electorale, economistul de stânga Costas Lapavitsas a solicitat vinerea trecută "o restructurare" a datoriilor ţării în luna iunie. Până atunci, partidul de guvernământ are datoria de a înfăptui cât mai mult din ceea ce scrie în programul său electoral, a avertizat deputatul. În cadrul unui interviu televizat, Lapavitsas a subliniat: "Prelungirea cu patru luni are scopul de a permite formaţiunii Syriza să înceapă cu realizarea propriului program electoral".

Lapavitsas pledează de multă vreme pentru reintroducerea în circulaţiei a drahmei greceşti şi de aceea se consideră că este în directă opoziţie cu ministrul de Finanţe Jannis Varoufakis, care vrea totuşi să menţină Grecia în zona euro. dar ambii sunt de acord că la vară sunt necesare noi negocieri cu creditorii, în vederea reeşalonării plăţii datoriei. La întrebarea ce se va întâmpla dacă se va ajunge la o fractură în partid, Lapavitsas a declarat limpede: Syriza a venit la putere pentru a-şi înfăptui promisiunile electorale. Dacă Grecia va fi în iunie în situaţia să aibă de ales între un nou pachet de austeritate şi ieşirea din zona euro, atunci "va fi consultat poporul". Lapavitsas nu a precizat însă dacă are în vedere alegeri antricipate sau organizarea unui referendum.

Economistul Makis Andronopoulos este însă de altă părere. El a explicat: "Electoratul elen este mai degrabă conservator. El a votat stânga, trasându-i sarcina de a renegocia plata datoriei, dar fără a ajunge la o ruptură cu creditorii". Andronopoulos a subliniat: "Guvernul de stânga nu trebuie să uite că a repurtat victoria în alegeri şi cu ajutorul multor voturi din tabăra conservatoare".

Un fapt îmbucurător este, până una-alta, că primul proiect de lege avansat de guvernul de stânga nu a divizat scena politică de la Atena. Dimpotrivă. Atât fracţiunea de stânga cât şi opoziţia conservatoare şi socialiştii din cadrul Pasok au votat vinerea trecută în Parlament un program social de compensare a măsurilor de austeritate. Acesta prevede între altele distribuirea de cartele alimentare şi subvenţii pentru plata chiriei către cei nevoiaşi. Costurile programului sunt estimate la 200 de miliane de euro. În plus, ministrul de Finanţe, Varoufakis, i-a trimis şefului zonei euro, Jeroen Dijsselbloem, o scrisoare de 11 pagini, în care îi propune acestuia introducerea unui impozit pe jocurile de noroc şi reducerea birocraţiei. O altă propunere este recrutarea unor agenţi fiscali amatori care, dotaţi cu camere de filmat şi microfoane ascunse, să strângă dovezi împotriva şoferilor de taxi, a meseriaşilor şi proprietarilor de baruri şi restaurante care lucrează la negru.