1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Criminalitate informatică „made in Russia”

Vremurile în care hackerii voiau de fapt să-şi demonstreze abilităţile în materie de programare au trecut. Ei au descoperit demult oportunităţi de a face profit pe internet, ca de pildă prin metoda „Phishing”.

default

Sunt numeroase capcanele prin care infractorii se pot îmbogăţi în spaţiul virtual. De pildă prin clonarea site-urilor băncilor. Dumneavoastră primiţi un e-mail prin care sunteţi rugaţi, în virtutea unei schimbări de sistem, să introduceţi pe site-ul băncii dumneavoastră toate datele de cont, numele de utilizator, parola şi codurile secrete de acces. Nici nu vă daţi seama că pagina pe care aţi ajuns nu este cea pe care o accesaţi de obicei. Odată ce v-aţi introdus datele personale pe acest site capcană, aţi căzut în plasa hackerilor cărora nu le mai rămâne decât să vă devalizeze contul.

Mai profitabilă decât traficul de droguri

Conform estimărilor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), criminalitatea informatică produce anual daune de 100 miliarde de dolari. Asociaţia germană a societăţilor de comunicaţii, Bitkom, susţine că în Germania, în 2007, valoarea totală a pagubelor s-a ridicat la 13 milioane de euro. Alte studii atestă faptul că criminalitatea informatică a devenit mai profitabilă chiar şi decât traficul de droguri.

Criminalitate la scară industrială

Autorităţile intrenaţionale de urmărire penală au identificat trei regiuni de pe glob din care provin majoritatea mailurilor capcană : Rusia, China şi Brazilia. Aici se află cele mai multe servere folosite în afaceri ilegale. Proprietarii acestora se ascund de regulă în spatele unor firme fantomă, care nu fac decât să „închirieze”, fără a pune prea multe întrebări.

Stanislav Şevcenko, manager al companiei ruse de software Kaspersky Lab, unul din principalii producători de programe antivirus, explică :

La început erau persoane care acţionau pe cont propriu. În ziua de astăzi e vorba de firme organizate. Mai mult, există o întreagă industrie a criminalităţii informatice. E vorba de un întreg lanţ de producţie. Dacă doriţi să obţineţi un virus care să atace un anumit sistem, nu vă mai adresaţi direct unui programator, ci unui broker care intermediază acest gen de afaceri.

"Denial of service" la nivel de stat

Interesul hackerilor se axează în prezent preponderent asupra parolelor top-managerilor, în vederea obţinerii unor informaţii interne extrem de valoroase. O altă practică se referă la controlul integral al cât mai multor computere străine. Cu ajutorul unor programe micuţe numite „backdoors” se instalează un modul director care-i transmite computerului anumite comenzi : de pildă de a trimite spam-uri sau de a accesa un anumit site. Dacă milioane de computere dirijate de acest modul director accesează simultan o pagină pe internet, aceasta se blochează, paralizând temporar activitatea companiei care deţine site-ul respectiv.

Metoda se numeşte „denial of service” şi a fost practicată aparent chiar la nivel de stat. În 2007, Estonia a acuzat Rusia de a-i fi blocat timp de câteva săptămâni întreaga infrastructură IT.

Anul trecut, compania specializată în securitatea tehnologiei de vârf, McAfee, a acuzat în ultimul său raport „Virtual Criminology Report” Rusia de a fi declanşat un atac cibernetic împotriva Georgiei.

În acelaşi document, compania McAfee atrage atenţia asupra faptului că în Rusia şi China, infractorii sunt rareori deferiţi justiţiei. Corupţia în rândul poliţiie şi lacunele în sistemul juridic care permit eludarea legii le oferă infractorilor condiţii optime de activitate.

În plus, ambele ţări opun rezistenţă cooperării cu autorităţile internaţionale de urmărire penală. Un aspect care poate avea urmări catastrofale într-un domeniu în care criminalii pot opera transfrontalier cu mare uşurinţă.

Concurenţii devin aliaţi

Stanislav Şevcenko este conştient de această problemă :

Există într-adevăr mulţi astfel de infractori în Rusia. Descoperim mereu coduri sofisticate create de conaţionalii noştri. Chiar dacă aceasta demonstrează nivelul tehnologic deosebit de înalt al poporului nostru, mi-e ruşine de faptul că unii cetăţeni au trecut de partea greşită. Dar nu putem afirma că Rusia este principala sursă de coduri capcană”.

În orice caz, compania sa, Kaspersky Lab, nu mai pridideşte cu munca. 90 de angajaţi sunt ocupaţi 24 de ore din 24 cu depistarea noilor viruşi lansaţi în spaţiul virtual. O dată pe lună are loc un schimb de informaţii între firmele concurente în domeniul securităţii informatice, care devin aliate în lupta împotriva adversarului comun.

Cel mai acut pericol: teama

În ciuda eforturilor susţinute ale acestor companii de a-şi proteja clienţii, tot mai mulţi utilizatori ai internetului şi-au pierdut încrederea în eficacitatea metodelor de securitate. Într-un intreviu acordat ziarului Financial Times Deutschland, managerul strategic al companiei McAfee, Toralv Dirro, a schiţat recent o imagine sumbră despre viitorul internetului. Conform studiilor realizate de firma sa, fiecare al treilea utilizator american a încetat să mai efectueze plăţi online. Astfel, acceptarea world wide web-ului de către populaţie este grav periclitată. Teama de criminalii cibernetici ar putea distruge complet spaţiul virtual.