1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Crima organizată din Germania trece, încă, şi prin România

Turcii rămân cea mai numeroasă componentă etnică de pe lista neagră a crimei organizate din Germania, dar vin din urmă, în număr crescând, românii, polonezii, nigerienii şi libanezii.

default

Poate că sună a combinaţie proastă de clişee post-hollywoodiene dar nu este: mafioţi grupaţi în jurul pizzeriilor, hoţi polonezi de maşini, traficanţi turci de droguri, bande rivale de cartier. Iar cum - pentru a rămâne în lumea clişeelor - viaţa bate filmul, lista este rezumatul rezumatului pentru bilanţul anual al Serviciului Federal de Combatere a Criminalităţii (BKA). Jörg Zierke, şeful instituţiei de securitate naţională, recunoaşte că situaţia depăşeşte limitele funcţionării agenţiei pe care o conduce: ""Scena criminalităţii organizate face parte dintr-o încrengătură internaţională, foloseşte tehnici conspirative de lucru şi dispune de tehnologie de ultimă generaţie".

Tâlharii şi tehnologia

Expansiunea sistemelor de telefonie prin internet şi dezvoltarea metodelor de criptare a telecomunicaţiilor sunt două dintre cauzele pentru care serviciile speciale operează mai dificil decât ar fi necesar. Şi intervenţiile post-eveniment se derulează la fel de greoi. Evoluţia - de fapt involuţia - readuce în discuţie stocarea şi controlul datelor personale ale cetăţenilor - iar Zierke s-a pronunţat clar drept un adept a ceea ce societatea civilă contestă şi numeşte invadarea intimităţii cetăţenilor. Printre acestea, dreptul ca procurorii să aibă acces prelungit la informaţiile stocate de antreprenorii din telecomunicaţii, posibilitatea supravegherii comunicaţiilor telefonice prin internet - dar, totodată, şi o sincronizare transfrontalieră mai eficientă a justiţiilor naţionale.

Costuri mai mari, eficienţă mai mică

BKA Beamte bei der Arbeit Mutmaßliche Terroristenwohnung in Berlin-Neukölln durchsucht

BKA în alertă

Poate părea un paradox însă, în ciuda tuturor schimbărilor survenite în societatea contemporană, investigaţiile se derulează din ce în ce mai dificil. Acum zece ani, o investigaţie dura în medie 17,2 luni. Anul trecut, media a fost de 20 luni. Şi performanţele urmează, implicit, aceeaşi traiectorie: numărul cazurilor de persoane reţinute, implicate în acţiuni de crimă organizată, a scăzut, în ultimul an, cu aproximativ 10%. În schimb au crescut costurile: conexiunile internaţionale ale reţelelor criminale atrag alocarea lunară a 50.000 de euro numai pentru servicii de traducere - iar 90% dintre cazurile investigate în 2008 au avut conexiuni transfrontaliere. Majoritatea firelor duc spre Turcia (BKA identificând nu mai puţin de 81 de grupări criminale cu origini turce). După reţelele ruse şi poloneze, bandele de români sunt, pe mai departe, o problemă - 20 de filiere descoperite de BKA, în 2008.

De la jaful clasic la înşelăciuni bursiere

Cât despre componenta internă germană a activităţii serviciului condus de Zierke, problema cea mai sensibilă rezidă din rivalităţile între bande ce caută să domine piaţa drogurilor şi pe cea a serviciilor sexuale. O altă competiţie cu efecte sângeroase este bătălia pentru controlul serviciilor de pază de la intrările în cluburi şi discoteci. Industriile dezvoltate în acest subteran criminal învârt sume impresionante. În 2008, BKA a contabilizat, în lumea crimei organizate, un profit de peste 660 de milioane de euro - mai mare cu 40% faţă de 2007. Atacurile la cărţile de credit şi înşelăciunile bursiere în vederea comercializării prin internet a acţiunilor unor firme neprofitabile sunt cele mai noi dintre metodele la care recurg tot mai sofisticatele bande care, pe vremuri, tâlhăreau magazine şi bănci sau, pur şi simplu, smulgeau din pereţi bancomatele.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz