1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Creditorii externi au înghețat relația cu Moldova

FMI şi Banca Mondială şi-au stopat o serie de proiecte de finanţare bugetară cu Republica Moldova, iar UE ar putea întrerupe finanțarea reformei justiției din cauza neonorării angajamentelor de către autorităţi.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a condiţionat, cu aproximativ o lună în urmă, reluarea creditării Republicii Moldova prin lichidarea celor trei bănci („Banca de Economii”, „Banca Socială” şi „Unibank”) implicate în furtul miliardului de dolari din sistemul bancar al ţării. Consiliul alianţei minoritare de guvernare de la Chişinău (PLDM-PDM) s-a întrunit într-o şedinţă şi a decis exact contrariul – să iniţieze procedura de naţionalizare a „Băncii de Economii”. Premierul Chiril Gaburici a încercat să se opună, dar peste câteva zile şi-a anunţat demisia, iar în consecinţă FMI a suspendat negocierile cu Republica Moldova.

FMI și Banca Mondială cer lichidarea băncilor devalizate

Marţi, 16 iunie, directorul Băncii Mondiale (BM) pentru Moldova, Alex Kremer, a anunţat că Republica Moldova nu va primi suportul bugetar de 45 de milioane de dolari planificat pentru 2015. Alex Kremer a spus că relaţia BM cu Republica Moldova va rămâne îngheţată „până când autorităţile moldovene vor întreprinde acţiuni decisive" pentru soluţionarea problemelor din sectorul bancar: „Noi recomandăm autorităților ca cele trei bănci aflate în prezent sub administrare specială - Banca de Economii, Banca Socială și Unibank - să fie lichidate. Orice încercare de a naționaliza și recapitaliza Banca de Economii nu ar spori doar costul direct pentru bugetul public, dar ar crea și un risc ca banii contribuabililor să fie utilizați pentru a acoperi pierderile ascunse și pierderile potențiale de viitor. Nu este exclus că o parte din datoriile restante ale Băncii de Economii sunt către persoane implicate în această fraudă. Dacă acest lucru ar fi adevărat, revitalizarea Băncii de Economii le-ar permite să extragă și mai mulți bani din contul contribuabililor”, a atenționat Alex Kremer. „Ar fi ilogic şi iresponsabil ca Banca Mondială să transfere în bugetul Moldovei banii acţionarilor săi prin uşa din faţă, în timp ce există riscuri ca sume şi mai mari de bani publici să fie pierdute prin uşa din dos, din cauza fraudelor şi corupţiei din sectorul bancar”, a comentat Kremer.

Mai mult, potrivit lui, bugetul Republicii Moldova nu este pregătit să beneficieze de suport bugetar din partea Băncii Mondiale: „Banca Mondială poate oferi sprijin unei ţări doar atunci când bugetul naţional al ţării respective este sustenabil şi reflectă deciziile în materie de politici. Guvernul de la Chișinău va trebui să emită obligaţiuni de stat pentru a proteja deponenţii (băncilor în derivă – n.n.) de frauda din sectorul bancar, iar bugetul ţării pentru 2015 nu include în prezent costul dobânzii aferente acestor obligaţiuni”, a spus Kremer.

UE întrerupe finanțarea reformei justiției?

Tot marți, la ultima ședință a Guvernului la care acesta și-a prezentat oficial demisia, miniștrii din partea Partidului Democrat au blocat pachetul de legi privind reorganizarea Comisiei Naționale de Integritate menit să asigurare independenţa CNI, prin excluderea controlului politic – una din condițiile prevăzute în Acordul de finanțare de către Uniunea Europeană a reformei justiției în Republica Moldova. Proiectele vizau modificarea modalității de declarare a averii de către persoanele cu funcții de răspundere și restructurarea CNI.

Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a reacţionat imediat. El a spus că Uniunea Europeană este dezamăgită de faptul că pachetul de legi privind reforma Comisiei Naţionale de Integritate nu a întrunit suficiente voturi pentru a fi aprobat de Guvern. „Sunt foarte dezamăgit. Reforma Comisiei Naţionale de Integritate este o prioritate fundamentală pentru Uniunea Europeană şi pentru asistenţa noastră. Este important ca această lege să ajungă cât mai curând în Parlament”, a menţionat Tapiola.

Urmează restanțe la achitarea pensiilor și salariilor

În legătură cu situația creată, ex-ministrul moldovean al Finanțelor, Veaceslav Negruța, a explicat că autoritățile moldovene au la dispoziție cel mult 6 - 8 săptămâni pentru a evita un colaps intern. Riscul ca Guvernul să nu-și mai poată onora plățile interne este major. Potrivit lui Negruța, autoritățile ar trebui urgent să întocmească un plan anti-criză, să relanseze invitaţia la negocieri pentru FMI, să rectifice Bugetul de stat pentru 2015 și să amâne activarea garanţiei eliberate de Guvern (față de Banca Națională) pentru salvarea celor trei bănci în derivă. „Timp este foarte puţin. Sunt 6 - 8 săptămâni cel mult pentru a evita, prin acţiuni coordonate şi energice, un colaps definitiv în ceea ce privește plăţile interne. Deputaţii nu trebuie să plece în vacanţă până nu rectifică bugetul”, susține Veaceslav Negruța.