Creditanstalt: "Admiterea României în 2007 nu este chiar atît de sigură"
25 februarie 2004Publicitate
Poate sau nu România să îşi ducă la bun sfîrşit angajamentele auto-asumate în vederea încheierii, anul acesta, a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, pentru a fi, apoi, integrată, în anul 2007? Parlamentarii comunitari au deviat, săptămînile trecute, cursul negocierilor, direcţionîndu-le către reanalizarea dosarelor politice. Ce se întîmplă cu economia?
Cea mai recentă analiză a stării economice a statelor din Europa Centrală şi de Răsărit, elaborată luna aceasta de specialiştii prestigioasei instituţii bancare austriece Creditanstalt, stă sub semnul celor trei luni rămase pînă la extinderea Uniunii Europene. Nu este, însă, şi cazul României, ţară ce va deveni, la 1 mai, membră a Alianţei Nord-Atlantice însă a cărei candidatură pentru Uniunea Europeană se joacă în continuare - şi asta în condiţii nu dintre cele mai favorabile României. "Admiterea, în anul 2007, nu este chiar atît de sigură", se arată în raportul Creditanstalt, redactat înainte ca amendamentele Oostlander să perturbe negocierile Bucureştilor cu Bruxelles-ul.
Situaţia politică, la finele anului 2003, este ilustrată pornind de la eşecul Bucureştilor de a obţine, din partea Comisiei Europene, statutul de piaţă funcţională pentru economia românească, handicap nedepăşit nici prin progresele înregistrate în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional. Pentru ca obiectivul integrării în 2007 să fie atins, România ar trebui să-şi apropie de final toate capitolele de negocieri, la sfîrşitul anului 2004. Or, deocamdată, se arată în raport, restanţele sunt foarte mari iar ritmul reformelor şi cel al negocierilor va fi, cel mai probabil, redus simţitor, odată cu apropierea alegerilor locale, parlamentare şi prezidenţiale. Acestea sunt, consideră experţii de la Creditanstalt, semne clare că România nu va reuşi integrarea la data propusă.
Raportul vorbeşte despre continuarea cursului de creştere rapidă, în ciuda contextului global nu tocmai favorabil, estimarea fiind, pentru anul 2004, de 4,7%. Referindu-se la deficitul bugetar, experţii Creditanstalt notează măsurile luate de Banca Naţională pentru a restabili un echilibru pe piaţa lichidităţilor. Numărul relativ mare de privatizări au atras o creştere a investiţiilor directe. Ca prognoză, presiunile inflaţioniste sunt aşteptate să continue în anul 2004. Şi aceasta, nu în ultimul rînd, şi pentru că, date fiind circumstanţele electorale ale anului 2004, se aşteaptă o reducere a fiscalităţii. Estimarea raportului Creditanstalt: inflaţia pentru anul 2004 va fi de 12,7%.
Ce mai poate aduce anul alegerilor? O încetinire a reformelor structurale şi întîrzieri în privatizări cum ar fi cazurile Petrom, Distrigaz şi Electrica Dobrogea/Banat. Este aşteptat însă in nou acord cu Fondul Monetar Internaţional ca garanţie a continuării cursului stabil pe care s-a înscris România. Ca perspectivă pe anul 2005, produsul intern brut ar putea depăşi valoarea din 1989. Creşterea aceasta economică are un revers: România se află într- un dezechilibru extern iar o îmbunătăţirea poate fi luată în calcul doar după trecerea acestui an electoral, se arată în încheierea raportului realizat de analiştii economici ai băncii Creditanstalt Austria.
Dincolo de acest raport tehnic austriac, subiectul politic al următorului val de extindere ţine capul de afiş al actualităţii germane. Markus Soeder, secretarul general al Uniunii Creştin- Sociale, a recunoscut, în cursul acestei dimineţi, la Passau, într-o intervenţie televizată, pe canalul public ZDF, că formaţiunea bavareză va folosi respingerea admiterii Turciei şi amînarea României şi Bulgariei ca muniţie electorală în perspectiva apropiatei campanii pentru alegerile europene. Liderul CSU, Edmund Stoiber apreciase, în mai multe rînduri, zilele trecute, că Europa nu îşi poate permite, financiar, admiterea celor trei candidaţi ce nu fac parte din grupul mai 2004. În fine, Silvana Koch-Mehrin, prima pe lista candidaţilor liberali pentru Parlamentul European, consideră necesară o consultare popularăă care să indice în ce măsură continuarea negocierilor cu Turcia este sau nu este dorită. În schimb, în cazul României şi Bulgariei, este exclusă nerespectarea calendarului deja stabilit, a comentat Koch-Mehrin.
Cea mai recentă analiză a stării economice a statelor din Europa Centrală şi de Răsărit, elaborată luna aceasta de specialiştii prestigioasei instituţii bancare austriece Creditanstalt, stă sub semnul celor trei luni rămase pînă la extinderea Uniunii Europene. Nu este, însă, şi cazul României, ţară ce va deveni, la 1 mai, membră a Alianţei Nord-Atlantice însă a cărei candidatură pentru Uniunea Europeană se joacă în continuare - şi asta în condiţii nu dintre cele mai favorabile României. "Admiterea, în anul 2007, nu este chiar atît de sigură", se arată în raportul Creditanstalt, redactat înainte ca amendamentele Oostlander să perturbe negocierile Bucureştilor cu Bruxelles-ul.
Situaţia politică, la finele anului 2003, este ilustrată pornind de la eşecul Bucureştilor de a obţine, din partea Comisiei Europene, statutul de piaţă funcţională pentru economia românească, handicap nedepăşit nici prin progresele înregistrate în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional. Pentru ca obiectivul integrării în 2007 să fie atins, România ar trebui să-şi apropie de final toate capitolele de negocieri, la sfîrşitul anului 2004. Or, deocamdată, se arată în raport, restanţele sunt foarte mari iar ritmul reformelor şi cel al negocierilor va fi, cel mai probabil, redus simţitor, odată cu apropierea alegerilor locale, parlamentare şi prezidenţiale. Acestea sunt, consideră experţii de la Creditanstalt, semne clare că România nu va reuşi integrarea la data propusă.
Raportul vorbeşte despre continuarea cursului de creştere rapidă, în ciuda contextului global nu tocmai favorabil, estimarea fiind, pentru anul 2004, de 4,7%. Referindu-se la deficitul bugetar, experţii Creditanstalt notează măsurile luate de Banca Naţională pentru a restabili un echilibru pe piaţa lichidităţilor. Numărul relativ mare de privatizări au atras o creştere a investiţiilor directe. Ca prognoză, presiunile inflaţioniste sunt aşteptate să continue în anul 2004. Şi aceasta, nu în ultimul rînd, şi pentru că, date fiind circumstanţele electorale ale anului 2004, se aşteaptă o reducere a fiscalităţii. Estimarea raportului Creditanstalt: inflaţia pentru anul 2004 va fi de 12,7%.
Ce mai poate aduce anul alegerilor? O încetinire a reformelor structurale şi întîrzieri în privatizări cum ar fi cazurile Petrom, Distrigaz şi Electrica Dobrogea/Banat. Este aşteptat însă in nou acord cu Fondul Monetar Internaţional ca garanţie a continuării cursului stabil pe care s-a înscris România. Ca perspectivă pe anul 2005, produsul intern brut ar putea depăşi valoarea din 1989. Creşterea aceasta economică are un revers: România se află într- un dezechilibru extern iar o îmbunătăţirea poate fi luată în calcul doar după trecerea acestui an electoral, se arată în încheierea raportului realizat de analiştii economici ai băncii Creditanstalt Austria.
Dincolo de acest raport tehnic austriac, subiectul politic al următorului val de extindere ţine capul de afiş al actualităţii germane. Markus Soeder, secretarul general al Uniunii Creştin- Sociale, a recunoscut, în cursul acestei dimineţi, la Passau, într-o intervenţie televizată, pe canalul public ZDF, că formaţiunea bavareză va folosi respingerea admiterii Turciei şi amînarea României şi Bulgariei ca muniţie electorală în perspectiva apropiatei campanii pentru alegerile europene. Liderul CSU, Edmund Stoiber apreciase, în mai multe rînduri, zilele trecute, că Europa nu îşi poate permite, financiar, admiterea celor trei candidaţi ce nu fac parte din grupul mai 2004. În fine, Silvana Koch-Mehrin, prima pe lista candidaţilor liberali pentru Parlamentul European, consideră necesară o consultare popularăă care să indice în ce măsură continuarea negocierilor cu Turcia este sau nu este dorită. În schimb, în cazul României şi Bulgariei, este exclusă nerespectarea calendarului deja stabilit, a comentat Koch-Mehrin.
Publicitate