1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Creştinii din Egipt se află într-o situaţie dramatică

De la alungarea de la putere a preşedintelui egiptean Mohamed Mursi, islamiştii atacă tot mai frecvent lăcaşuri de cult şi instituţii creştine. Copţii sunt făcuţi coresponsabili pentru prăbuşirea regimului Mursi.

Creştinii copţi nu au fost niciodată în siguranţă la malurile Nilului. Totuşi, atât de ameninţaţi cum sunt acum, după alungarea de la putere a preşedintelui Mursi, nu au mai fost în istoria recentă. Numai de la masacrul din 14 august, când sute de islamişti au fost ucişi, s-au înregistrat minimum 44 de atacuri asupra unor biserici creştine, potrivit lui Ishak Ibrahim, expert în cadrul "Egyptian Initiative for Personal Rights" (EIPR). Luate în acest calcul sunt doar atacuri soldate cu distrugerea totală sau în mare parte a lăcaşurilor de cult vizate. Incidentele soldate cu pagube minore au fost lăsate la o parte.

Situaţia s-a înrăutăţit dramatic de la debarcarea preşedintelui Mursi, eveniment petrecut în ziua de 3 iulie. Ishak Ibrahim explică motivul: "Am putut observa cum lideri ai Frăţiilor Musulmane au făcut agitaţie împotriva creştinilor copţi. Ei le-au spus simpatizanţilor că Mursi, preşedintele lor, a fost alungat de la putere de armată cu complicitatea copţilor, creştinii fiind direct interesaţi de încetarea regimului islamist."

Reprezentanţi de rang înalt ai Frăţiilor Musulmane au tot afirmat că creştinii copţi ar fi împotriva legii islamice, sharia, şi împotriva unui regim islamic în Egipt. Patriarhul copţilor, Tawadros al II-lea, a exprimat într-adevăr sprijin pentru ministrul Apărării, Abdel Fattah al-Sisi, înaintea alungării de la putere a lui Mursi, afirmând că e de partea forţelor de securitate şi a "luptei împotriva terorismului", pe care acestea o poartă. Când al-Sisi a anunţat la televiziune, pe 3 iulie, că preşedintele Mursi nu mai deţine puterea în Egipt, patriarhul Tawadros al II-lea s-a aflat lângă el, împreună cu liderul suprem al sunniţilor egipteni, şeicul al-Azhar, Ahmad Mohamed al-Tayyeb.

Chiar dacă Frăţiile Musulmane spun de obicei în public că nu au nimic împotriva creştinilor, pe paginile lor de internet în limba arabă se poate citi contrariul. Pe pagina facebook a Partidului Libertăţii şi Dreptăţii, fondat de Frăţiile Musulmane din regiunea Helwan, patriarhul copt Tawadros al II-lea este acuzat că ar sprijini grupări care atacă moschei şi provoacă haos în stradă. În plus, biserica creştină este acuzată în general că luptă împotriva islamului şi musulmanilor.

Site-urile de acest gen sunt falsuri, afirmă Frăţiile Musulmane, menite să compromită mişcarea lor politică. Şi prezentele atacuri asupra bisericilor creştine ei le numesc înscenări cu care nu au nimic în comun.

Totuşi, afirmaţiile din trecut ale liderilor Frăţiilor Musulmane, în parte foarte agresive, întăresc bănuiala că atacurile prezente cad în responsabilitatea islamiştilor. Unul din atacuri s-a petrecut la începutul lunii august în satul Bani Ahmed din provincia Şarkia. El a fost provocat de cearta dintre un creştin care s-a arătat bucuros de alungarea lui Mursi de la putere şi un musulman, simpatizant al preşedintelui demis. Acelaşi Ishak Ibrahim povesteşte ce s-a întâmplat în continuare: "Mai multe sute de musulmani din satele învecinate au atacat casele creştinilor şi biserica. Creştinii au încercat să-şi apere familiile şi proprietăţile, dar la urmă mai bine de 43 de case au fost jefuite şi arse din temelii."

Poliţia a sosit la faţa locului, ca de obicei în astfel de cazuri, cu câteva ore întârziere. Dar problematică este mai ales procedura standard după astfel de incidente, când sunt convocate aşa-numite şedinţe de reconciliere. În cadrul acestora, reprezentanţi ai locuitorilor creştini şi musulmani se întâlnesc şi stabilesc în afara instanţelor cum rezolvă litigiul. Statul impune această metodă extrajudiciară, în urma căreia făptaşii scapă de obicei basma curată.

La Bani Ahmed, creştinii atacaţi au depus după incidente plângere la cel mai apropiat post de poliţie. În urma acestui demers, explică Ishak Ibrahim, reprezentanţi ai Frăţiilor Musulmane au afirmat că rezolvă ei problema. Au decis să fondeze un "Comitet de Judecată", format din şapte persoane. Toţi cei şapte au fost musulmani, ba cinci dintre ei sunt chiar membri ai Frăţiilor. Bineînţeles că partea vătămată nu avea nimic de aşteptat de la un astfel de "comitet".

"Creştinii au fost siliţi să-şi retragă plângerea iar victimele nu au fost în niciun fel despăgubite. În plus, s-a stabilit ca lăcaşurile de cult să nu fie atacate, nici biserica şi nici moscheia, în cazul în care izbucnesc noi ciocniri. Aşa s-a terminat judecata", a declarat Ibrahim.

Aceste practici, care demonstrează slăbiciunea instituţiilor statului, nu sunt noi. Ele existau în Egipt şi sub Hosni Mubarak, şi sub Mursi. Totuşi, de la puciul militar împotriva lui Mursi, înmulţirea atacurilor împotriva creştinilor conferă pondere sporită problemei. Aproape zilnic, în Egipt au loc noi atacuri împotriva bisericilor şi instituţiilor creştine.